În cultura actuală, evităm să vorbim despre moarte, din pudoare, frică, necunoștință sau pentru că…pur si simplu ne întristează.
Rămâne însă neacoperită o necesitate psihologică profundă de a înțelege ce se întâmplă ’’dincolo’’ cu realitatea magică a sufletului nostru, despre care îndrăznim, laolaltă cu religiile din care facem parte, să-l considerăm nemuritor.
Cercetarea comparată a religiilor, miturilor și a psihologiei viselor scot la iveală faptul că, indiferent cărei confesiuni aparținem, sufletul omenesc e unul și același, iar spaima noastră cea mai mare este: ce se întâmplă cu sufletul celui decedat, proaspăt ieșit din trup și unde va ajunge acesta după ce trece de ’’vămile’’ despre care toate religiile vorbesc?
’’Cartea morților tibetană’’ este un răspuns la această întrebare. Încă din 1927, anul apariției sale, a creat destul de multă vâlvă. Ea vine să umple golul abisal al necesității profunde resimțite de către cel rămas, de a înțelege ce se întâmplă cu sufletul după moarte și de a face ceva pentru cel decedat.
Grija noastră pentru cei care pleacă dincolo se oprește însă, mai ales în cultura noastră, la îndeplinirea strictă unor ritualuri. Arătăm ’’prețuire’’ celui plecat, înălțând costisitoare și adesea grotești monumente funerare – de care cimitirele noastre sunt pline – dar asta nu ne face mai puțin rudimentari față de tema morții, decât suntem.
Ei bine, ’’Cartea morților tibetană’’ aduce întregul proces într-un registru spiritual, acolo unde, de fapt, i se și cuvine să stea! Cei rămași în urma decedatului îl ghidează pe acesta, cu ajutorul textelor Bardo Thodol, să parcurgă fără să se rătăcească, cele trei praguri ale Marii Treceri, cuvintele sacre rostite cu acest prilej având menirea să clarifice viziunile cu care cel plecat dintre vii, se confruntă.
Desigur că există și alte scrieri secrete care pentru marele public au fost și vor rămâne inaccesibile. În același timp, există spirite luminate care ne-au împărtășit viziunea lor despre viață și moarte, asa cum face și bio-energo-terapeutul Valeriu Popa în cartea ‚’’Din tainele unui inițiat român’’ pe care o poți citi pe site-ul AQUI AHORA
În concluzie, Cartea morților tibetană – Bardo Thodol – este o carte rară, unică, o carte secretă la urma urmei, dar destinată să circule prin lume și să aducă o altă înțelegere nu doar asupra asupra morții, cât mai ales asupra realității atât de intangibile, unice și zguduitoare, care e sufletul omenesc!
Rezumând, cartea este o abordare profund umană a modului în care trebui ghidat sufletul celui plecat, în cele 49 de zile simbolice, considerate a fi distanța între moarte și renaștere.
Această lectură este adresată în special celor care doresc să afle mai multe despre Viață și despre înțelesurile ei, dar mai ales despre caracterul divin al sufletului și al drumului său prin Eternitate.
Articol scris de Adriana Caranfil/foto Nicola d’Alessio