Cu andrelele şi lână moale, pufoasă şi călduroasă?
În ultimul timp e mai ieftin să cumperi un pulover gata făcut decât să faci, e mai convenabil, găseşti orice la preţuri mici. Atât că nu e lână, ci poliester amestecat cu ceva şi ceea ce cumperi nu va fi doar al tău, ci al multor oameni care se gândesc să ia acelaşi produs.
Şi n-ar fi nici asta o problemă, până la urmă am depăşit de multă vreme faza asta, aceeaşi mâncare o cumpărăm din magazine şi aceiaşi pantofi îi încălţăm.
Dar lucrul de mână îţi dă satisfacţia aceea imediată de care avem uneori nevoie ca să ieşim din necazurile cotidiene, vezi cu ochii tăi cum a crescut vesta, ciorapul sau bluziţa la care lucrezi.
Şi nu e totul: cine tricotează sau croşetează are un psihic mai puternic, mai sănătos. Există studii care afirmă că mişcarea repetată şi gândul curat care urmăreşte doar modelul acţionează ca un fel de yoga.
Cine practică meditaţia cam asta face, îşi urmăreşte respiraţia, bătăile inimii şi-ncearcă să se elibereze de gânduri negative. În momentul în care nu faci altceva decât să repeţi: “ unul pe faţă, doi pe dos”, chiar dacă pare banal, creierul se eliberează, se depăşesc sau se preîntâmpină atacuri de panică, se trece peste mici depresii şi peste crize de anxietate.
Cine lucrează cu andrelele simte o stare de relaxare şi de mulţumire de sine, mai ales când vede că lâna colorată devine îmbrăcăminte pentru cei dragi.
Şi mi-amintesc acum de o vestuţă pe care am tricotat-o pentru una dintre fetele mele, era în dunguţe colorate rău de tot, una verde, una roşie, una albă, una galbenă.
La unul dintre controalele periodice ale nou născuţilor, doctoriţa a început să râdă când a văzut copilaşul multicolor ce răsărea pe patul din cabinet.
Nu-mi amintesc de alte obiecte cumpărate cu bani de-a lungul anilor, dar vestuţa aceea n-am s-o uit niciodată, era împletită cu fir de dragoste.
Şi nu-i puţin lucru!
Articol scris de Liliana Angheluță