Timpurile s-au schimbat în mod decisiv, astăzi femeile nu mai stau la cratiţă şi atât, muncesc de dimineaţa până seara ca şi bărbaţii.
Atât că seara bărbaţii se odihnesc şi femeile continuă să muncească, să cureţe, să spele, să gătească, să facă ordine în casă, schimbă lenjerii şi şterg praful, din zi în zi mai obosite şi mai pline de frustrări care se acumulează.
“De ce să fac eu tot şi el nimic?” – se întreabă ele, apoi se aşează bosumflate la masă, răspund partenerului în doi peri, și reuşesc să-l facă să se simtă vinovat fără să ştie ce a făcut.
Majoritatea bărbaţilor care nu colaborează la munca domestică au fost învăţaţi aşa, au avut mame care nu le-au cerut niciodată nimic, după principiul că ar fi ruşine să spele ei vasele, “lasă c-o să te însori şi o să aibă ea grijă”.
Nu sunt de rea credinţă, dimpotrivă, ar vrea să fie lăudaţi, ar vrea să nu fim bosumflate la masă şi mulţumite, dar nu ştiu ce vrem de la ei.
Trebuie să fie reeducaţi, lucru care ne place de minune, de altfel. Aşa că ar trebui să trecem la treabă, să-i luăm cu binişorul, dar ferm şi cu vorbe clare, bărbaţii nu pricep dacă-i iei pe ocolite, ei sunt oameni ai faptelor, nu ai suspinelor.
La început stabiliţi împreună la ce anume sunteţi mai buni. Unor femei nu le place să gătească dar o fac, unor bărbaţi le-ar plăcea s-o facă, dar nu au loc în bucătărie.
Dacă nu e bun în faţa aragazului, stabiliţi sarcinile pe care le poate face fără probleme: să ducă gunoiul, să cureţe pânzele de păianjen, să şteargă geamurile cu motivaţia că e mai înalt şi ajunge mai bine, să cureţe pe deasupra dulapurilor cu acelaşi argument. Poate să spele şi vasele cu motivaţia că el e atent şi nu sparge nimic, să cureţe cada din baie sau duşul.
Important e să nu ne abatem de la sarcini, să nu le facem noi în locul lor şi să-i lăudăm de fiecare dată.
Sau măcar până începe să le vină din instinct să privească geamurile urmărind dacă s-au murdărit între timp sau nu, până când vedeţi că îşi cumpără detergenţii lor atunci când fac cumpărături.
Bărbaţii, sau cel puţin unii dintre ei, sunt buni de pus la rană, tot ceea ce avem de făcut e să-i facem să facă şi ei ceva.
Articol scris de Carmen Dobrițoiu