Se întâmplă să trecem pe lângă o grădină şi să simţim parfumul dulce al acestor trandafiri care se numesc Rosa de Rescht, iar culoarea petalelor este de un roz aprins.
Originea acestei plante este în Persia, iar locuitorii Indiei au fost primii care au folosit trandafirul pentru a prepara o minunată dulceaţă şi un sirop delicat.
Noua savoare s-a extins imediat, următoarele ţări care au început să pregătească aceste bunătăţi au fost Grecia şi Turcia.
Reţeta originală de dulceaţă era diferită de cea de azi, se puneau în recipiente straturi de petale alternând cu straturi de zahăr, se lăsa la soare şi se amesteca în fiecare zi, cu grijă.
La un moment dat, sucul petalelor se combina cu zahărul care se topea şi rezultatul era folosit în cazuri de indigestie sau ca energizant.
Rețeta de dulceață de trandafiri
Dar iată reţeta modernă, e simplu de preparat, nu necesită mult timp de fierbere şi rezultatul va fi că veţi avea în casă o bunătate deosebită de oferit oaspeţilor:
- 250 grame de petale de trandafir
- 500 ml apă
- un kg zahăr
- lămâie
Se pregătesc petalele, se curăţă de partea albicioasă rupând cu degetele sau cu ajutorul unui foarfec, se scutură în sită, astfel încât să se poată îndepărta micile firişoare de polen sau alte minuscule impurităţi, apoi se freacă cu puţină zeamă de lămâie, delicat, până când încep să capete o culoare vie şi să elibereze parfumul.
Punem la foc apa cu zahărul şi supraveghem formarea siropului.
În momentul în care siropul începe să se lege adăugăm petalele de trandafir şi amestecăm cu grijă, asigurându-ne că toate petalele sunt cuprinse de sirop, nu trebuie să rămână lipite între ele.
Focul nu trebuie să fie prea mare pentru a evita caramelizarea, scop în care vom adăuga spre final zeama de la o jumătate de lămâie.
Dulceaţa este gata când picurăm un strop pe o farfurie şi stropul rămâne legat, ca o bobiţă.
În acel moment opriţi focul şi puneţi dulceaţa caldă în borcane sterilizate, apoi răsturnaţi borcanele şi lăsaţi-le la răcit acoperite cu un ştergar mai gros sau o păturică.
Articol scris de Iuliana Zamfir
Sursa foto: Maya’s World