Ce sunt, de unde vin şi de ce este indicat să includem aceste fructe în alimentaţia noastră?
De ce specialiştii în nutriţie recomandă să consumăm zilnic câteva goji?
Există un tabel unde este notată măsura în care fructele şi verdeţurile reuşesc să oprească activitatea radicalilor liberi, adică acele substanţe nocive, vinovate pentru îmbătrânirea prematură a organismului.
Tabelul ORAC – Oxygen Radicals Absorbance Capacity – are în poziţie principală fructele goji, de şapte ori mai puternice decât afinele.
În lumea orientală aceste fructe sunt cunoscute de milenii şi folosite tocmai pentru a opri îmbătrânirea precoce, fiind folosite pentru a preveni sau trata nenumărate afecţiuni.
Arbustul de goji creşte în mod natural în Asia, în zona Tibetului, în văile Himalayei, ale Mongoliei şi în anumite părţi din China. Oamenii de ştiinţă din întreaga lume sunt de acord asupra acestui aliment, întăreşte imunitatea, are efecte antitumorale şi ameliorează calitatea vieţii.
Se pare că fructele cu efect mai puternic sunt cele crescute chiar în aceste zone, proprietăţile nutritive ale fructelor depind de solul în care este cultivat arbustul.
Este clar însă că şi fructele obţinute prin cultivare în întreaga lume conţin carotenoide, o mare cantitate de fier, multă vitamina C – mai mult decât lămâia – vitamina E, 21 săruri minerale, 18 aminoacizi şi, din belşug, vitamine din grupa B.
Efecte ale unui consum regulat al acestor fructe – minune
- restabilirea imunităţii după chimioterapie
- prevenirea stărilor de oboseală
- creşterea fertilităţii
- pierderea în greutate datorită unui metabolism accelerat
- reducerea tensiunii arteriale
- echilibrarea nivelului glicemiei
- reglarea nivelului colesterolului
Cum se consumă şi cât?
În comerţ se găsesc cu precădere fructe uscate, se adaugă în ceai, lapte sau biscuiți făcuți în casă – variantele sunt nenumărate – au gust plăcut şi o cantitate de 30 – 40 grame zilnic este suficientă.
Articol scris de Iuliana Zamfir