Şi dacă v-am spune că ne vrem vieţile înapoi?
Dacă v-am spune că suntem sătui cu toţii de a mai trăi de azi pe mâine, de a număra zilele până la salariu?
Dacă v-am spune că am obosit de atâta sărăcie şi că am aşteptat destul să faceţi ceva pentru ţara asta?
Mulţi, prea mulţi am emigrat cu gând că ne vom întoarce.
Dar întoarcerea se amână an după an, pentru că cei rămaşi acasă nu ar rezista fără ajutorul nostru.
E o capcană. Cum să te-ntorci când nici cei din ţară nu au de lucru și întind de 800 RON de parcă banii ar fi din elastic?!
Cum?!
Sărăcia secătuieşte, domnilor politicieni! Poate că pe asta mizaţi, poate vă gândiţi că, oricum, românii sunt prea prinşi cu supravieţuirea zilnică pentru a mai fi atenţi şi la jocurile murdare de culise.
Vin alegerile! Din nou! Ce-am făcut în cei aproape 25 de ani de când suntem liberi? Noi, cu toţii, unde am ajuns? Să tremurăm pentru ziua de mâine, să plecăm unde vedem cu ochii doar pentru a ne putea cumpăra ulei şi pantofi!
La ultimele alegeri am întrebat pe cineva din ţară:
– Care dintre „pretendenţi” e mai aproape de ceea ce ne dorim?
Am întrebat cu gând să verific informaţiile pe care le aveam aici, departe de ţară.
Mi-a răspuns:
– Votează-l pe Geoană!
– De ce? Are un program bun?
– Nu, dar are ochi albaştri nemaipomeniţi! Măcar asta să fie bucuria noastră!
Cine are ochi albaştri la alegerile din 2014? Puneţi-vă un pic de ordine în idei şi încercaţi, măcar în ultimul ceas, să vă gândiţi că suntem mulţi! Imaginaţi-vă câţi suntem, cu tot cu cei plecaţi pentru ulei, mere şi pantofi!
Ne-am săturat să fim săraci şi proşti!
Articol scris de Liliana Angheluță