Departe de orice tumult cotidian, în adâncul Parcului natural Paneveggio – Pale di San Martino din zona Trentino, Italia, se înalță spre cer brazi roșii. Unii dintre ei sunt seculari, ajung la 40 metri, oamenii îi privesc cu respectul cuvenit și cu admirație.
Îi și ascultă, în pădurea aceasta orice zgomot e mai clar, ciripitul păsărilor devine cristal și lumina care cade pe pământ capătă glas. Copacii cei mai buni, destinați producerii de viori, violoncele sau piane, sunt verificați bine înainte de tăiere, de regulă se ciocănesc cu un baston pentru a vedea propagarea sunetului.
Dar marii lutieri sunt și exigenți, așa că așază la baza trunchiului un ceas, lipindu-și apoi urechea de scoarța copacului în încercarea de a auzi acel tic – tac. Tăierea are loc în perioada iernii, când arborii au mai puțină apă în țesuturi, lucru care facilitează o bună conservare. Majoritatea copacilor pleacă spre Japonia, leader mondial în construcția de instrumente muzicale. Dar tot aici vin și marii maeștri lutieri, cei care stăpânesc încă această artă.
Peste 70 de piese realizate manual formează o vioară, asta înseamnă peste 200 de ore de muncă și pasiune, de cunoștințe despre șlefuitul ideal, despre lacul care trebuie aplicat, pare-se că sunt și două mucegaiuri care, în timp, atacă lemnul făcându-l însă mai subțire și mai rezistent, conferindu-i chiar sonoritate mai puternică.
De aici, din această pădure își alegea lemnul faimosul Stradivarius, care a realizat în jur de 1000 de viori, majoritatea se aflându-se în mâinile celor mai buni violoniști din lume!
Brazii roșii au calități deosebite, dar nu s-ar face nimic fără priceperea acestor oameni care încearcă să transmită generațiilor viitoare pasiunea pentru construirea viorilor. De aceea, în 2012, arta lăutarilor a fost înscrisă în Patrimoniul cultural imaterial al umanității. Tinerii care vor să învețe meșteșug de excepție o pot face în cadrul unei școli internaționale de liuterie. Există chiar și un festival al viorilor, ba chiar și un master în inginerie acustică.
Cred că până și brazii sunt mulțumiți, căci reușesc să supraviețuiască primind aplauze în întreaga lume. Mai ales că fiecare tăiere este imediat urmată de plantarea altuia, așa că pădurea iartă și continuă să cânte…
Articol scris de Liliana Angheluță