- Taci, fii cuminte, mai e oleacă şi vine taică-tău, du-te şi fă ordine un pic în camera ta, că eu termin repede mâncarea.
Aşa-i spunea Maria copilului, în fiecare zi îl avertiza şi băiatul dispărea urgent, punea jucăriile în coş, strângea ciorapii murdari şi-i ducea repede la baie, în celălalt coş, treburile se făceau rapid şi-n deplină înţelegere.
Maria se-ntorcea de la muncă pe la 17.30, cu o mână punea repede oala cu apă pentru ciorbă, în timp ce se încălzea apuca să se schimbe de haine cu altele mai comode.
Verifica dintr-o privire baia, amâna problema asta şi intra la gătit. Că soţul ei, se ştie, la 19 şi jumătate vrea să mănânce, timpul trece repede, are de făcut şi curat şi să verifice temele băiatului.
Uşa apartamentului trântită cu zgomot pe la 19 îi face să tresară:
“Iar a băut!” – gândeşte Maria
Dar se preface încântată, se repede să-i ia geanta din mână şi să-i pună hainele la loc, prefăcându-se că nu simte mirosul de alcool.
Bărbatul:
- Iar te freci în jurul meu degeaba, ca proasta? Du-mi pantofii ăştia de aici, să nu-i văd, până mâine vreau să zac liniştit.
Tot bărbatul:
- Ai apucat să termini ciorba aia? Şi sper că n-ai făcut numai atât, că doar nu-s sub papucul tău, să mă ţii numai cu ciorbă.
Tot bărbatul:
- Pui, fă, odată, masa? Ce tot mă ţii aici degeaba, ori sunt vreun papagal? Tu chiar crezi că-ţi merge cu mine?
În curând, în jurul mesei, clefăind satisfăcut şi sorbind zgomotos, îşi aduce aminte că are un copil:
- Şi tu ce mai faci, mă? Înveţi? Că nu am mai avut timp să te-ntreb?
Ascultă răspunsul scurt al băiatului, apoi adăugă:
– Mă, ascultă aici la mine, că degeaba înveţi tu dacă nu te faci om. Să fii om e lucru mare, mare. Să ştii să te porţi, educaţie, adică. Şi-n primul rând, nu uita, poartă-te frumos cu mă-ta că te pocnesc de-ţi sar capacele. Că mă-ta merită respect!
Articol scris de Liliana Angheluță