Niște comunități de țărani bulgari consumau lapte bătut în cantități mari. Acesta n-ar fi fost decât un fapt divers dacă n-ar fi atras atenția unui cercetător de la Institutul Pasteur din Paris. Analizând de unde se trage robustețea și longevitatea acestora a ajuns la concluzia că acest lucru se datorează probioticelor din iaurtul mâncat zilnic.
În 1908 un premiu Nobel a fost decernat pentru aceasta descoperire.
Dar ce sunt probioticele?
Sunt microorganisme vii, care atunci când sunt administrate în cantități adecvate (rețineti acest detaliu), conferă un mare beneficiu sănătății organismului gazdă.Cu alte cuvinte sunt bacterii bune pentru sănătatea tubului digestiv, responsabile, printre altele, de crearea stării de bine și pentru stimularea imunității organismului uman.
De ce ne trebuie probiotice?
Elena Popa, nutriționistul AQUI AHORA ne explică: ”pentru că echilibrul florei bacteriene intestinale este foarte sensibil. Sunt mulți factori care perturbă nivelul bacteriilor intestinale: diverse medicamente, în mod special antibioticele, anticoncepționalele, unele boli digestive, stresul, etc. În mod obișnuit, flora intestinală are nevoie de șase luni pentru a se reface după un tratament de o săptămână cu antibiotice. Din fericire, probioticele din iaurt corectează aceste dezechilibre ale florei intestinale mult mai rapid. De asemenea, cresc imunitatea organismului, previn alergiile alimentare, reduc nivelul de colesterol, previn infecțiile tractului digestiv și împiedică dezvoltarea bacteriilor patogene în tubul digestiv.”
Marketingul agresiv din ultimele decenii a introdus in discursul publicitar referința la necesitatea de a se consuma iaurturile probiotice la orice masă a zilei. Până la acest moment, în afara unei promovări masive, deplasate și mincinoase, încă neamendate de nimeni – oare de ce? – pe piața românească nu vei găsi iaurturi din lapte integral, ci doar niște fantoșe timide ale iaurturilor de altădată! Aveți iaurturi in frigider? Citiți ce scrie pe eticheta lor! În conținut veți găsi lapte praf, lapte pasteurizat, și diverse culturi cu denumire latinească, menite a ne da impresia unui aliment preparat științific.
Organizația Mondială a Sănătății a stabilit niște convenții, nerespectate de nimeni la noi, care spun că tulpinile dintr-un iaurt trebuie dovedite experimental, cu specificarea distinctă a formulei produsului și perioada de valabilitate. Luați la rând produsele dintr-un supermarket și veți constata că pe nici un iaurt nu se fac atare precizări!! Producătorii nu respectă normativele, dar nici noi, consumatorii, nu verificăm produsele pe care le cumpărăm. Și dacă nici un organism al statului nu este în stare să le controleze și să le amendeze, de ce nu le scoatem noi de pe piață, prin alegerea pe care o facem în fața raftului cu produse?
Pentru ca un iaurt să fie cu adevărat benefic el se prepară din lapte – adevărat, nu praf! – în care sunt încorporate cele două lactobacterii (Lactobacillus bulgaricus și Streptococus termophilus). Acestea acționează bine la temperaturi de 40-50 de grade Celsius și transformă o parte din lactoză în acid lactic. Odată iaurtul fermentat este suficient să fie transportat la rece (4 grade Celsius), pentru ca acțiunea bacteriilor să fie oprită. După fermentare, iaurtul poate fi conservat două-trei săptămâni.
În articole viitoare, vom reveni cu metode de a face laptele bătut, iaurtul și brânzeturile ușoare, în casă. Așa că doamnelor și domnilor, părinți și bunici, faceți un efort suplimentar pentru voi și pentru cei pe care-i iubiți și faceți iaurtul și brânzeturile cu mâna voastră, dupa metode tradiționale, din lapte natural, cumpărat de la țărani. Sau cumpărați-l de pe piață, din locuri special amenajate și autorizate.
Merită!
Articol scris de Adriana Caranfil