Florica Ene făcea cele mai bune prăjituri din lume. De câte ori pleca de acasă, fie cu treabă prin oraș, fie doar până la supermarketul din colțul străzii, lua cu ea câteva fursecuri. Cum în curtea blocului se jucau în permanență copiii, nimic n-o încânta mai mult decât să le dea din bunătățile ei. O știau toți locatarii, mai ales că exista obiceiul ca atunci când aveau reuniuni de familie, tanti Florica să le facă prăjiturile. Cu cremă, bezea sau ciocolată, minunile dulci și parfumate erau un prilej de bucurie.
Tocmai de aceea vestea că tanti Florica, încă tânără – nu împlinise 50 de ani – a murit, a consternat toată comunitatea. Un cancer de pancreas, unul dintre cele mai agresive, nu a mai avut răbdare cu ea! Lucrurile s-au derulat cu o asemenea viteză încât nu s-a mai putut face nimic. În momentul în care a fost diagnosticată, cancerul făcuse deja metastaze. Restul a fost o chestiune de săptămâni.
”Pancreasul – dar mai ales afecțiunile lui – este un organ despre care avem încă puține informații, în comparație cu afecțiuni ale altor organe digestive, poate și din cauza fondurilor mici alocate cercetării pentru patologia pancreatică, inclusiv în SUA” – afirmă profesor doctor Cristian Gheorghe, de la Centrul Medical Neolife, pe care l-am intervievat pentru a obține lămuriri legate de bolile pancreasului. Povestea relatată de un cititor al site-ului despre mama sa, însoțită de rugămintea de a aduce lămuriri de la cei mai buni specialiști din România pe această temă, a generat articolul de față.
”Folclorul medical reține, în mod corect, faptul că bolile pancreasului sunt boli grave în general, iar cancerul de pancreas generează o mortalitate rapidă din momentul diagnosticului. Sunt două adevăruri pe care nu le putem nega, dar dacă vrem cu adevărat să protejăm pancreasul, atunci trebuie să cunoaștem câteva lucruri minime despre acesta – punctează interlocutorul nostru.”
Pancreasul – un organ vital și misterios
”Pancreasul este un organ vital și misterios, cu o poziție anatomică care-l face greu abordabil, fiind situat profund în abdomen, în spatele stomacului și duodenului, fiind a doua, cea mai mare glandă a aparatului digestiv, după ficat, cu funcții esențiale în digestie și metabolism” – ne lămurește în câteva cuvinte profesor Cristian Gheorghe, fost președinte al Asociației Române pentru Studiul Pancreasului.
”O durere abdominală persistentă în capul pieptului care nu te lasă să dormi, vărsăturile alimentare, sunt simptome care în mod normal trebuie să te aducă la medic. De asemenea, dacă apare o scădere suspectă în greutate sau îngălbenirea pielii, trebuie sa fii văzut de urgență de medic! De obicei avem de-a face cu o pancreatită, o inflamaţie care poate prezenta o diversitate de stadii.
Același folclor medical de care vorbeam mai devreme reține ideea – greșită, trebuie s-o spun! – că pancreatita sau alte afecțiuni ale pancreasului apar îndeosebi la cei care consumă băuturi alcoolice în cantități mari și constant. Nu este deloc așa! Sau mai bine zis nu doar consumatorii de alcool pot avea asemenea probleme. Marii fumători au un risc semnificativ atât pentru a face cancer de pancreas cât și pancreatită cronică; de asemenea pot fi infecții, pot fi calculi biliari – pietre – migrați din vezica biliară pe canalul coledoc sau leziuni ce comprimă calea biliară principală. Pot fi multe cauze și tocmai de aceea pacientul trebuie să se prezinte neîntârziat la medic. Cu cât boala este descoperită mai devreme și diagnosticată mai precis, cu atât poate fi tratată cu mai mari șanse de succes!” – ne asigură interlocutorul nostru.
Cancerul de pancreas – boala care l-a ucis pe Steve Jobs
”Dacă vorbim despre cancerul de pancreas lucrurile devin foarte serioase, pentru că acesta înaintează tăcut și prezintă simptome clare abia în stadii avansate. Acesta afectează atât femeile cât și bărbații după vârsta de 50 de ani, are o incidență de 10 la 100.000 loc/an, cu un risc de aproximativ 1% în decursul vieții, mult mai mic decat cancerul colonic – risc de 7% – sau cel de sân – risc de 10% în cursul vieții. Dar spre deosebire de acestea, cancerul de pancreas are cea mai mică rată de supraviețuire, de doar 5% – în medie 6 luni – la 5 ani, puțini dintre acești pacienți putând fi tratați curativ! De altfel cancerul de pancreas se situează într-un trist top 5 fiind printre cele mai mortale cancere – ne împărtășește interlocutorul nostru.”
De ce cancerul de pancreas prezintă un risc de mortalitate atât de mare?
”Prezintă un grad de mortalitate mare pentru că este descoperit târziu, atunci când intervenția chirurgicală, singura cu tentă curativă, nu se mai poate efectua, iar tratamentul citostatic are numai beneficii modeste. Să nu uităm că o formă de cancer de pancreas l-a ucis pe Steve Jobs, deși a reușit să trăiască 7 ani după ce a fost diagnosticat și asta pentru că a fost o tumora neuroendocrină, cu un prognostic mult mai bun decât adenocarcinomul pancreatic, forma obișnuită a cancerului de pancreas – precizează profesor dr. Cristian Gheorghe, Centrul Medical Neolife.
Principalele cauze ale cancerului de pancreas
Foarte multe cauze care predispun la cancere digestive în general și la cancerul de pancreas, în mod particular, pot fi controlate și aceasta este vestea bună – afirmă dr. Cristian Gheorghe, profesor la catedra de gastroenterologie și hepatologie a Universității de Medicină Carol Davila București, în timp ce ne aduce lămuriri suplimentare :
“Alimentația. Este o cauză fundamentală mai ales la momentul la care vorbim. Ne aflăm într-un moment când consumul de carne procesată este cel mai ridicat din toată istoria. Ușurința cu care ne putem procura hrana – mai ales în țările dezvoltate – este dublată de lipsa de discernământ. Mezelurile, afumăturile, carnea friptă la grătar consumată des, precum si alte produse procesate, bogate în grăsimi saturate și conservanți, sunt tot atâtea agresiuni asupra sistemului nostru digestiv, zi de zi! Lipsa vitaminelor din fructe și legume proaspete, obligatoriu a fi consumate zilnic cel putin 5 unități pe zi, accentuează acest mecanism potențial carcinogenetic.
Fumatul și alcoolul sunt alte două cauze importante, menționate deja, ambele cu rol distructiv clar dovedit. Evident că toate aceste se suprapun peste un factor predispozant genetic.
În acest sens, trebuie să rețineți – ne atenționează interlocutorul nostru – că dacă cel puțin două rude de gradul 1 au fost diagnosticate cu această boală, riscul este de peste 10 ori mai mare față de populația generală, iar dacă trei rude au fost afectate, riscul crește de 40 de ori, de aceea nu trebuie neglijat controlul periodic, chiar dacă subiectul nu acuză nici o simptomatologie! Aceasta se numește depistare prin supravegherea subiecților cu risc crescut, iar aici enumerăm pacienții cu pancreatită cronică, diabet zaharat recent instalat, obezitate, și cei cu cancere familiale multiple. Pacienții cu pancreatită acută trebuie investigați după rezolvarea procesului inflamator, pentru excluderea unei tumori pancreatice.
O statistică tristă: România și Portugalia, primele locuri în U.E. la cancerul gastric
„Același proces de supraveghere pentru diagnostic precoce trebuie efectuat și pentru cancerul de colon, în cazul subiecților cu risc crescut: polipi colonici în antecedente personale sau familiale, antecedente de cancer colonic personal sau în familie, la rude de gradul întâi, sindroame de polipoză familială sau cancere familiale non polipozice, rectocolita ulcerohemoragică sau boala Crohn colonică etc. Cancerul colonic este însă o altă temă extrem de actuală care merită o discuție separată, într-un articol ulterior – promite profesor dr. Cristian Gheorghe, trecând în revistă categoria de pacienți cu risc neoplazic, care au nevoie de screening, supraveghere și diagnostic precoce:
”Pacienții care au un istoric familial predispozant, cei care au așa numite simptome de alarmă cum ar fi scădere ponderală nejustificată, dureri abdominale nocturne, hemoragie digestivă, scaune diareice – peste 3 scaune moi în 24 ore – cu sau fără sânge, mai ales nocturne sau constipație recent instalată – un scaun la peste 3 zile – cu sau fără sânge, dar și orice persoană fără simptome de alarmă care a trecut de 50 de ani, ar trebui să beneficieze de o colonoscopie cel puțin o dată la 5-10 ani și o ecografie abdominală anual.
România, alături de Portugalia, face parte dintr-o statistică tristă, ocupând primele locuri din U.E. la cancerul gastric, tocmai de aceea – atrage atenția prof.dr. Cristian Gheorghe – o endoscopie digestivă superioară se impune la persoanele cu sindrom dispeptic de peste 40-50 ani, mai ales în prezența factorilor de risc personali sau familiali predispozanți – istoric de cancer gastric familial, ulcer gastric, polipi gastrici, gastrită atrofică Helicobacter Pylori pozitivă.”
Neolife – centru medical de elită pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor gastroentrologice
”În cadrul Centrului Medical Neolife unde am plăcerea să activez pacienții pot beneficia de întreaga constelație de consultații medicale de specialitate precum și de endoscopii digestive superioare și inferioare cu prelevare de biopsii, polipectomie, teste Helicobacter Pylori, etc.
Sunt încântat să spun că acest centru medical de elită cu personal medical înalt competent și o tehnologie de diagnostic și tratament de ultimă generație, sporește cu succes șansele pacienților de pretutindeni! Aici se prezintă bolnavi din România și din străinătate – clinica fiind de referință în spațiul sud-est european pentru un diagnostic precis și precoce și un tratament adecvat.”
Pentru consiliere și ghidare pacienții sunt invitați să sune la call center 021 9230 sau să facă o programare la sediul Centrului Medical Neolife din Bd. Ficusului nr. 40, București.
Despre Centrul Medical Neolife poți afla mai multe detalii din articolul de aici sau de aici ori intrând pe site-ul www.neolife.ro.
Articol scris de Adriana Caranfil