Prof.univ.dr. Sorin Aramă, Centrul Medical Neolife: Oameni buni, endoscopia nu doare!

Banner Film Experience

Prof.univ.dr-Sorin-AramaCancerul de stomac este a doua cauză de deces prin cancer din lume! Și nu e de mirare în condițiile în care unul dintre factorii majori de risc este alimentația care abundă în produse conservate prin uscare sau fum, exces de sare și nitriți și o dietă săracă în fibre și seleniu. Acestea sunt agravate de antecedentele familiale, riscul crescând de trei ori, infecțiile cu Helicobacter pylori, grupa de sânge A și polipii din tractul digestiv.

Mulți pacienți își ”hrănesc” boala fără să știe!

Cu o banală endoscopie, problemele noastre digestive pot fi depistate la timp, într-un stadiu la care boala este perfect curabilă. Mulți pacienți întârzie sau nu-și fac niciodată o asemenea investigație medicală, iar acest lucru poate determina un deznodământ fatal.  Mulți pacienți își ”hrănesc” boala fără să știe.

Unul dintre cei mai reputați doctori din România, de la Centrul Medical Neolife, profesor univ. dr. la Universitatea dneolifee Medicină și Farmacie ”Carol Davila ” din București, Ștefan Sorin Aramă, cu competențe în endoscopie digestivă, ne-a rugat să transmit românilor încă de la debutul acestui interviu mesajul: ”Oameni buni, endoscopia nu doare! Dar vă ajută să depistați la timp, boli care, tratate corespunzător pot fi vindecate!”

Redăm mai jos interviul acordat de domnia-sa. Am grupat pe categorii foarte multele întrebări primite de la pacienți, iar prof. univ. dr. Ștefan Sorin Aramă a avut deosebita amabilitate să răspundă la câteva, în finalul acestui interviu. Îi mulțumim din inimă pentru deschiderea și timpul acordat!

Foarte multă lume care suferă de diverse afecțiuni ale stomacului, refuză să meargă la doctorul gastroenterolog pentru o endoscopie…de frică. Au auzit de la alți pacienți că e o procedură dureroasă, așa că renunță.

Chiar așa dle. profesor doctor Sorin Aramă, e dureros să faci endoscopie?

Endoscopia digestivă este în prezent cea mai importantă și utilă investigație pentru diagnosticul bolilor tubului digestiv superior. Acesta cuprinde esofagul, stomacul și duodenul. Manevra în sine este neplăcută, ce-i drept, dar nu doare!

Un medic cu experiență începe prin a explica pacientului despre ce este vorba, liniștește temerile acestuia și, procedând cu calm și blândețe, efectuează manevra în condiții bune. Endoscopia durează de regulă câteva minute, și se poate prelungi doar în cazuri deosebite: hemoragie, stenoze, tumori. De obicei este suficientă anestezia locală cu lidocaină, dar la cererea pacienților endoscopia se poate face sub sedare.

Vă întâlniți des cu pacienți ajunși în al doisprezecelea ceas la dvs. și care au dezvoltat o patologie oncologică? Ce le ziceți acestor oameni? Ce le-ați zice celor care ne citesc acum, care știu că au nevoie de o endoscopie dar ezită, din teamă, s-o facă?

Cancerul este o boală parșivă, cum se spune. Este o realitate faptul că o lungă perioadă de timp boala se poate manifesta prin simptome minore – disconfort abdominal, dureri surde, scăderea poftei de mâncare, dezgust față de unele alimente, de ex. carne, slăbire nemotivată. Dacă semnele sunt discrete, pacientul nu se alarmează și de multe ori ajunge la medic în stadii avansate, cu șanse mici de vindecare.

Din păcate noi românii nu avem educația controalelor medicale periodice, care efectiv salvează vieți! Ne-o demonstrează statisticile care arată că speranța de viață a românilor este semnificativ mai scăzută comparativ cu a locuitorilor din țările mai dezvoltate economic.

O cauză importantă a acestei diferențe este faptul că, de multe ori, românii amână consultul medical, din frică, comoditate sau fatalism: ”Decât să aflu că am ceva grav, mai bine să nu știu!” își zic mulți pacienți. Aceștia sunt cei care ajung la medic prea târziu, când boala este foarte avansată. Trebuie știut că în ultimii ani  medicina a progresat mult, iar diagnosticul timpuriu al unei boli, chiar grave, crește mult șansele de vindecare sau oferă o supraviețuire îndelungată. Trebuie să avem clar în minte faptul că disconfortul de câteva minute al unei endoscopii ne poate salva sau prelungi viața!

De unde vine totuși această frică? Din transmisia pe cale orală, a percepției subiective și adesea exagerate a pacienților sau există și manevre mai puțin delicate făcute de către specialist?

În mod tradițional – și în parte justificat – orice manevră efectuată de medic provoacă teamă pentru cei mai mulți dintre noi. Nu știu câte persoane pot spune că merg cu plăcere la o recoltare de sânge, la o intervenție chirurgicală sau la medicul dentist… Frica poate fi amplificată de poveștile cunoștințelor, care, voit sau nu, sunt uneori exagerate: ”Era să mor!”, ”A fost mai grea ca o naștere!”, etc.

Sigur că și medicul care efectuează endoscopia trebuie să fie conștient că aceasta este o manevră neplăcută, că pacientul este neliniștit în mod justificat. El trebuie să-și găsească timp să explice procedura, să facă totul cu blândețe, calm și respect față de pacient.

În ce constă efectiv o endoscopie?

Partea flexibilă a endoscopului, care are o cameră video în vârf, se introduce pe gâtlej și avansează în esofag, stomac și prima jumătate a duodenului. Manevra permite examinarea amănunțită a acestor organe, filmarea leziunilor și recoltarea de probe din țesuturi  – prelevare de biopsii –  cu ajutorul unor pense speciale, care se introduc printr-un canal din interiorul aparatului.

Biopsiile sunt un ajutor extraordinar pentru precizia diagnosticului. De multe ori aspectul vizibil cu ochiul liber al unei leziuni nu este suficient pentru un diagnostic de certitudine, iar biopsiile sunt obligatorii. Profit de această ocazie pentru a înlătura o serie de temeri ale pacienților:

  1. Prelevarea biopsiilor nu doare! Pacientul resimte cel mult o jenă.
  2. Nu orice prelevare de biopsie înseamnă că pacientul are cancer! Nici vorbă. Marea majoritate a biopsiilor se recoltează de la pacienții cu diverse forme de gastrită sau cu alte leziuni. Pacientul nu trebuie să se sperie când aude că medicul spune asistentei că dorește să recolteze biopsii, sau când vede cuvântul ”biopsie” menționat în Formularul de consimțământ informat pe care îl semnează înainte de procedură!
  3. Recoltarea unor biopsii nu pune în pericol sănătatea pacientului. Fragmentele recoltate sunt de mici dimensiuni, abia se văd cu ochiul liber, iar eventuala rană produsă la nivelul mucoasei digestive se vindecă în 1-2 zile fără urmă, deoarece tubul digestiv are o mare capacitate de refacere.

Ce trebuie să facă pacientul înainte de a se prezenta la specialistul gastroenterolog pentru acest tip de investigație?

Pacientul trebuie să fie cu stomacul gol. Cel mai bine este ca examinarea să se facă în prima parte a zilei, caz în care pacientul mănâncă ultima masă în seara precedentă. Dacă programarea este după-amiaza, pacientul consumă un mic dejun ușor și apoi nu mai mănâncă nimic. De asemenea, nu trebuie să consume lichide colorate – cafea, băuturi răcoritoare, sucuri de fructe – în orele care preced endoscopia. Poate să bea puțină apă dacă îi este sete.

Care pot fi consecințele directe ale faptului că un pacient nediagnosticat nu face la timp o endoscopie?

Dacă afecțiunea este severă și nu este diagnosticată și tratată, consecințele pot fi foarte grave. Pot da câteva exemple:

  • Binecunoscuta senzație de ”arsură” în spatele sternului semnifică de obicei refluxul acid din stomac în esofag, așa numita ”boală de reflux”, foarte frecventă în populație și favorizată de anumite alimente, fumat, alcool. Spre deosebire de stomac, care este foarte bine pregătit să reziste secreției acide, esofagul poate suferi în timp leziuni severe, care pot duce la stenoze – strâmtorarea unei zone de esofag, care nu mai permite alimentarea – sau chiar cancer esofagian. Singurul mod de a verifica starea esofagului este endoscopia! Doresc să atrag atenția că în multe cazuri nu există o relație între intensitatea senzației de arsură și severitatea leziunilor din esofag! Cu alte cuvinte, unii pacienți cu arsuri puternice pot prezenta la endoscopie leziuni minore, în timp ce alții, cu simptome discrete, pot avea în realitate răni grave.
  • Uneori boala de reflux se datorează unei hernii hiatale. Este vorba de o anomalie anatomică a părții superioare a stomacului, care alunecă printr-un orificiu din mușchiul diafragmatic în sus, în torace. În timp hernia hiatală poate duce la probleme la nivelul esofagului, inimii sau plămânilor. Diagnosticul de hernie hiatală se pune cel mai bine prin endoscopie digestivă. Unele cazuri de hernie hiatală beneficiază de tratament chirurgical, cu rezultate foarte bune.
  • Un pacient cu dureri abdominale care durează mai mult timp, cu o slăbire nemotivată, cu o scădere a poftei de mâncare, care devine mai palid, trebuie să facă neapărat o endoscopie pentru a diagnostica un posibil ulcer sau chiar un cancer gastric. Ulcerul netratat poate duce la o hemoragie gravă sau la perforație, iar în cazul cancerului, supraviețuirea depinde foarte mult de diagnosticul cât mai precoce.

Care sunt afecțiunile detectabile cu ajutorul acestei investigații medicale?

Marea majoritate a bolilor de la nivelul esofagului, stomacului și duodenului se diagnostichează prin endoscopie. Medicina de altădată se baza mult pe simptomele descrise de pacient și pe examenul radiologic cu bariu. Odată cu accesul la examenul endoscopic, acestea și-au pierdut mult din importanță.

Avantajele extraordinare ale endoscopiei sunt: vizualizarea directă a leziunilor, posibilitatea recoltării de biopsii care permit diagnostice mai exacte, diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori și trebuie să remarc faptul că diagnosticul endoscopic este mai precis decât prin alte metode, precum și diverse manevre terapeutice (ex. oprirea unei hemoragii, extragerea unui corp străin).

Doresc să accentuez și să transmit pacienților că beneficiile endoscopiei sunt mult, mult mai mari decât eventualul disconfort produs pacientului!

Câte dintre afecțiunile banale, curabile ale stomacului, se pot transforma în cancer dacă nu sunt tratate?

Pericolul transformării maligne apare la pacienții cu unele forme de gastrită cronică, în special dacă aceasta este produsă de infecția cu Helicobacter pylori, la unele ulcere gastrice, la pacienții operați pe stomac cu mulți ani în urmă, la cei care prezintă polipi în stomac.

Care sunt capabilitățile aparaturii cu care se lucrează la Centrul Medical Neolife?

Din fericire pentru pacienții din România, Centrul Medical Neolife deține cea mai nouă și performantă aparatură în domeniu și mă refer la endoscopul Olympus EvisExera III. Este o tehnologie de ultimă generație, de nivel mondial, cu ajutorul căreia se poate face simultan investigația, biopsia și diagnosticarea!

Este un echipament care oferă medicilor și pacienților garanția unei examinări la cele mai înalte standarde de calitate. Echipamentele IT oferă și posibilitatea înregistrării în format digital a endoscopiei.

ÎNTREBĂRI DE LA PACIENȚI

Cristiana Turcu, București: Mă doare de mai bine de 4 luni stomacul, mă balonez foarte tare mai ales după ce mănânc și am un abdomen foarte umflat și destul de dureros.  Medicul de familie mi-a recomandat sa fac o endoscopie digestivă superioară, dar vă spun sincer ca nu am nici o tragere de inimă. Mi se face foarte frică la gândul că trebuie să mi se introducă un tub în gură și mă apucă o panică de nedescris. Timpul trece, dar eu, în mintea mea, am renunțat să mai fac această investigație. Numai că problemele mele tot acolo sunt.

Credeți că simptomele mele sunt îngrijorătoare?

Doamna Turcu, este foarte important să fiți consultată de un medic specialist! Simptomele din regiunea abdomenului pot fi dificil de interpretat. Gândiți-vă că o durere abdominală poate să fie provocată de o boală de: esofag, stomac, căi biliare, colecist, intestin subțire, colon, pancreas, rinichi, organe genitale, uneori chiar de o boală de inimă! Uneori nu este simplu de găsit imediat cauza suferinței. Frecvent există mai multe afecțiuni asociate. În cazul dumneavoastră, durerea poate fi cauzată de o afecțiune gastrică, iar balonarea de o afecțiune la nivelul intestinelor. Pentru a pune un diagnostic, medicul ia în considerare în primul rând simptomele dumneavoastră și vă examinează în cabinet. Dar acest examen clinic trebuie de obicei completat cu probe de laborator și explorări de specialitate: ecografie, endoscopie, etc.

Chiar dacă endoscopia nu arată leziuni, nu vă gândiți că ați făcut-o degeaba, ci gândiți că examenul a fost util deoarece astfel au fost excluse o serie de variante și medicul s-a apropiat de diagnosticul corect. Chiar dacă, în cazul dumneavoastră, este foarte posibil să aveți o suferință care ține în principal de colon, după părerea mea endoscopia este oricum necesară, pentru a exclude o boală de stomac.

Referitor la frica de examinare: nimeni nu face o endoscopie de plăcere, dar trebuie suportată dacă ținem la propria sănătate. Repet, endoscopia nu doare! În plus, dacă doriți, manevra se poate face sub sedare.

Vasile Andrei Popa, Sâmburești: Endoscopia seamănă cu bronhoscopia?

Da, principiul este același, aparatele au o construcție asemănătoare. Diferența constă în faptul că bronhoscopia este comparativ mai neplăcută, deoarece aparatul blochează în parte căile respiratorii, ceea ce nu se întâmplă în cazul endoscopiei. La endoscopie pacientul respiră pe nas – preferabil – sau pe gură, fără probleme.

C.M, Ialomița: Se spune că după vârsta de 45-50 de ani, te doare nu te doare ceva, e obligatoriu sa faci endoscopie. Eu mă simt foarte bine, nici în familie nu am rude cu cancer de stomac, aș vrea să știu dacă chiar e necesar să fac această investigație.

Ideea cu endoscopia de control, în absența simptomelor, după o anumită vârstă, a apărut în țările cu frecvență mare a cazurilor de cancer gastric și a dus la depistarea precoce a unor cancere digestive. Ca medic de specialitate răspunsul meu este: da, realizarea acestei investigații este necesară și vă aduce beneficiul de a fi considerat sănătos pe baze științifice, nu doar ca percepție personală, subiectivă.

Marius Istrate, Vaslui: Eu ca să vă spun drept m-am dus cu inima deschisă să fac o endoscopie la recomandarea doctorului de familie! Doctorul mi-a făcut niște manevre așa de grosolane că m-a durut gâtul vreo câteva zile. Din fericire mi-a depistat niște polipi urâți așa că am avut noroc că m-am dus și i-am mulțumit cu mult respect doctorului de familie pentru că a insistat.

Mă întreb, oare contează cine efectuează procedura sau aceasta, împreună cu aparatura este standard, indiferent că te duci la spital de stat sau privat?

De obicei endoscopia este urmată de o senzație de jenă la nivelul faringelui, care dispare în câteva ore. Oricum, medicul trebuie să facă manevra cu blândețe pentru a limita la minimum disconfortul creat pacientului.

Programează-te chiar azi la o endoscopie!

Pentru detalii legate de screeningul endoscopic, dar și pentru consiliere și ghidare, pacienții sunt rugați să sune la call center 021 9230 sau să vină la sediul Centrului Medical Neolife din Bd. Ficusului nr. 40, București.

Personalul medical de înaltă competență, tehnologia de diagnostic și tratament de ultimă generație, precum și serviciile de suport oferite pacienților, fac din Centrul Medical Neolife o clinică de referință din România și spațiul est european.

programeaza-te-acum-neolife

Interviu realizat de Adriana Caranfil

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Acest text este protejat de drepturi de autor. Este interzisă copierea sau reproducerea altfel decât este prezentat în Termeni și condiții.

Iti vor placea si...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

four × two =