Simplu: Stromae.
Numele real este Paul Van Haver.
Născut în 1985, tatăl din Ruanda şi mama din Belgia.
O copilărie grea, marcată de absenţa tatălui, întors în patria sa după ce a făcut 5 copii cu soția sa.
Cel ce ar fi trebuit să fie stâlpul casei va fi ucis în genocidul teribil din Ruanda, în 1994.
O mamă singură, lipsuri materiale, absenţe afective…Aceştia au fost primii ani de viaţă a lui Stromae.
Poate şi de aceea s-a apropiat de rap, de acel curaj de a spune lucrurilor pe nume.
Stromae – nume de scenă obţinut din cuvântul “Maestro” – va fi atras de muzică de la 11 ani. Era vârsta la care a început să cânte și să gândească în note muzicale.
La 18 ani va fonda grupul Suspicion, grup ce se va desfiinţa ulterior, pentru că nu reuşea să aibă libertatea creatoare şi de exprimare.
Cântă soul, hip- hop, dar ceea ce i-a adus succesul este abordarea unor teme generale ale societăţii moderne.
Stromae nu cântă doar de dragul de a cânta, ci transmite emoţii, scoate la iveală dramatismul celor închişi după propriile ziduri.
Lipsa dialogului în familie, familia însăşi destrămată, sărăcia, iluzia spulberată a unei vieţi mai bune, dragostea eşuată, singurătatea. Nimic nu-i e străin acestui tânăr atât de talentat!
Nu, nu este pesimist, dar e bine uneori să pui degetul pe rană, să spui lumii întregi că problema aceea există şi nu doar pentru tine.
Că ar trebui să încetăm să mai construim castele de nisip, că pentru a menţine o relaţie, indiferent de ce tip, e nevoie de timp şi răbdare, de înţelegere şi iertare.
Succesul se datorează şi modului de interpretare, Stromae reuşeşte să înfăţişeze diverse personaje. În ciuda tinereții lui, a trăit destule.
Este considerat cel mai bun artist francofon şi singurul care se apropie de sinceritatea trăirilor interpretative ale lui Jacques Brel.
Premii:
MTV 2013 – cel mai bun artist din Belgia
NRJ Music Awards 2013 – cel mai bun video – “ Formidable”
World Music Awards 2014 – cel mai bun artist al anului
Premiile curg, iar Stromae e, cu adevărat, “ Formidabil”!
Ascultă această melodie, aici
Articol scris de Liliana Angheluță