Se-ntâmplă o tragedie naţională sub ochii noştri, zilnic, şi nu suntem în stare să o oprim!
Ne ducem, ne rărim, murim şi nu ne naştem!
Statisticile arată că în luna decembrie 2014 au decedat 24.000 de români şi s-au născut doar 14.000 de copii.
Sporul demografic este negativ în fiecare lună.
Cu ce să creşti copii? Cu ce să-i ţii? Mii de fabrici sunt închise, tinerii umblă cu CV-uri în mână, reuşesc să aibă slujbe prost plătite şi nesigure.
Mulţi continuă să emigreze, îngroşând armata celor care oftează de dorul ţării, dar reuşesc să supravieţuiască decent şi să-i ajute pe cei rămaşi.
Doar câteva judeţe din ţară “merg” mai bine, în rest e sărăcie lucie şi străzile pustii.
În ce viitor să se-ncreadă tinerii, cum pot aduce pe lume copii?
Pe de altă parte, mortalitatea e în creştere, zilnic, din aceleaşi cauze.
Cu ce să te duci la doctor, unii, cei care stau în sate îndepărtate de oraş, poate n-au nici bani de drum, darămite de tratamente.
Se aşteaptă până în ultimele clipe, se oblojesc răni, se suferă, se merge pe ideea “las’ că poate trece”!
Dar nu, nu trece!
Pneumonii, boli de rinichi, anemii severe, boli de inimă – cu leac – ajung în faze de neîntors. Dacă mai ai şi noroc să locuieşti în judeţe în care spitalele sunt doar clădiri goale de medicamente, drumul spre dincolo este semnat.
O tragedie naţională, da, pentru că tot statisticile spun că-n 2040 vom fi, în acest ritm, doar 16 milioane de români, din care majoritatea bătrâni.
Şi mai spunem că politica nu ne interesează?
Cum a fost îngenuncheată o ţară-ntreagă?
De ce-am permis baronilor să se umfle din sângele nostru?
Uitaţi-vă în jur, oriunde aţi fi!
Era mai multă lume înainte!
Acum murim, ca naţie, în fiecare zi!
Articol scris de Liliana Angheluța / foto Silvana Armat