În organismul nostru circulă între 4 şi 6 litri de sânge care oxigenează şi hrăneşte ţesuturile.
Se spune că avem acelaşi sânge, roşu într-adevăr, dar cercetătorul Karl Landsteiner a descoperit în 1901 că există diferenţe în compoziţia lichidului vital.
Grupele de sânge au fost clasificate în funcţie de prezenţa sau absenţa unor molecule de proteine numite antigene şi anticorpi: primele sunt localizate la suprafaţa celulelor roşii, iar anticorpii în plasmă.
Mulţi oameni mureau după transfuzii înainte de această descoperire, dar acest cercetător a primit premiul Nobel pentru împărţirea sângelui în trei categorii: 0, A şi B. Ulterior s-a adăugat grupa AB.
Grupa de sânge 0 este cea mai veche, de pe timpul când oamenii primitivi erau vânători sau se hrăneau cu larve şi insecte.
Grupa B a apărut ulterior, odată cu agricultura şi introducerea în alimentaţie a grâului, verzei şi a altor plante.
Grupa A este ultima pe scară evolutivă şi aparţine celor care au început, printre primii, să consume lapte şi brânzeturi în urma domesticării animalelor.
Grupa AB este aşa-zis modernă, ca urmare a unei alimentaţii diversificate.
Nenumărate studii arată că grupele de sânge pot indica şi predispoziţia la anumite boli, dar putem şi să ne ferim de ele dacă aplicăm anumite reguli de alimentaţie specifice grupei noastre de sânge.
De exemplu, persoanele care au grupa 0 sunt mai predispuse la boli ale sistemului digestiv – ulcere, colite, hiperaciditate – şi la diabet. Incidenţa alergiilor este mai mare şi crescut este şi riscul apariţiei bolilor autoimune – de ex. psoriazis.
Persoanele cu grupa de sânge A sunt mai sensibile la pneumococi, streptococi şi bacili, sistemul imunitar nu detectează uşor viruşii şi bacteriile şi bolile aparatului respirator se instalează mai rapid, în timp ce persoanele cu grupa de sânge B suferă mai mult de boli cardiovasculare, sinuzite, probleme renale. Ambele grupe A şi B sunt predispuse bolilor hepatice.
Caracteristicile grupelor de sânge sunt numeroase şi lucrurile mult mai profunde de atât, iar diferenţele dictează până şi modul în care persoanele răspund unui anumit tratament.
De multe ori spunem, după ce luăm vreo pastilă, că “n-a avut nici un efect”, în timp ce altora le face bine.
Există în lume şi tendinţa de respectare a alimentaţiei primordiale conform grupei de sânge, în încercarea de a vindeca anumite boli. Studiile şi cercetările continuă, și este probabil că în curând vom avea şi diete precise, conforme cu grupa de sânge pe care o avem.
Articol scris de Eliana Păduraru