Napoli.
Una dintre cele mai vestite străzi ale lumii, San Gregorio Armeno, cunoscută ca şi “Strada Păstorilor”, este un spectacol al culorii, al formelor şi al strigătelor de uimire.
Spectatori sunt turiştii veniţi din toate colţurile lumii; nimeni nu pleacă din Napoli până nu vede această stradă. Nici nu e greu, e în centrul vechi al oraşului, într-o zonă frecventată de toţi.
Zeci şi zeci de ateliere, de magazine minuscule, de tarabe pline cu obiecte, statuete, figurine necesare unui “presepe”.
Ce este acest “presepe”?
Cuvântul înseamnă “iesle” şi tradiţia, foarte veche în Italia, înseamnă reprezentarea scenei Naşterii Domnului.
În 1223, Sf. Francisc de Assisi realiză la Greccio primul presepe viu: ieslea plină cu fân şi două animale. Personajele principale, micul Isus, Fecioara Maria etc. lipseau. Dar ideea de a sărbători Crăciunul în acest mod se extinse.
Tradiţia napoletană de a realiza figurine din ceramică este şi mai veche, se pare că în perioada romană aici se afla un templu. Localnicii aduceau în ofrandă zeităţii mici statuete, simboluri ale recunoştiinţei şi devotamentului. Ulterior, aici fu construită biserica San Gregorio şi obiceiul îşi schimbă doar chipul.
Primele înfăţişări ale Sfintei Naşteri au fost prin 1700.
Acum, Crăciun fără presepe nu există în nici o casă.
Şi pe Strada Păstorilor găseşti tot ce-ţi trebuie pentru a-l realiza: căsuţe, iesle, căluţi, copăcei, oi, fântâni, găinuşe, măgăruşi, boi… o lume întreagă în jurul Sfintei Familii. Nu lipsesc cei trei magi purtători de ofrande.
Meşteşugarii taie, sculptează, lipesc, pictează şi croiesc hăinuţe. Aici îi poţi vedea la muncă tot timpul anului.
Pentru că această stradă, deşi legată de sărbătorile de iarnă, este o forfotă continuă tot timpul anului. Turiştii cumpără mici obiecte sau reprezentări întregi: unele sunt excepţionale, minuscule, realizate în interiorul unei scoici sau al unei coji de ou, altele sunt uriaşe, cu personaje în mişcare, cu apă curgătoare, steluţe şi lumini.
Reprezentările cele mai bogate în personaje recrează efectiv o localitate cu zeci de oameni surprinşi în diferite activităţi: brutarul care scoate pâinea din cuptor, măcelarul care îmbie lumea cu cârnaţi proaspeţi, ţăranul cu câte o desagă în spate… Curios e că Naşterea Domnului, prin personaje şi cadru, pare că are loc azi.
Şi tot curios e că în multe reprezentări, undeva, în fundal, se înalţă maiestuos Vezuviul.
Dar napoletanii au dreptate: Isus s-a născut pentru fiecare dintre noi şi fiecare îşi imaginează scena în felul său.
Şi pentru asta ne sunt mereu alături meşteşugarii Străzii Păstorilor.
Cu iubire, talent şi nesfârşită răbdare!
Articol scris de Liliana Angheluță / foto de Nicola d’Alessio