Informaţia de care dispunem a dus şi la formarea unor curente în ceea ce priveşte alimentaţia, unii consideră că e mai sănătos într-un fel, alţii au dezvoltat adevărate filozofii de viaţă.
Care sunt diferenţele dintre ei, ce anume îi determină să adopte regimuri sau diete drastice?
Ce riscă aceste persoane, echilibrul organismului este într-un fel sau altul periclitat?
Să luăm aceste categorii pe rând!
Vegetarienii sunt cei care au renunţat să mai consume carne
Vegetarienii sunt cei care au renunţat să mai consume carne, considerând că aceasta este un aliment nesănătos pentru organism.
Dar sunt deschişi la alte proteine animale, există lacto-vegetarienii, cei care consumă verdeţuri, legume, dar şi lapte sau brânzeturi, există şi ovo-lacto-vegetarienii, adică cei care includ şi ouăle în alimentaţie, există şi cei care includ peştele.
Veganii au dezvoltat o adevărată filozofie de viaţă
Veganii au dezvoltat o adevărată filozofie de viaţă, iubesc animalele şi nu concep ca acestea să fie sacrificate pentru hrana umană. Mai mult decât atât, nu consumă nici lapte, nici miere, nici ouă, indiferent dacă aceste produse sunt, oricum, dăruite de regnul animal.
În concepţia lor, omul primordial a fost căutător de seminţe, se hrănea cu rădăcini şi verdeţuri, organismul nostru nefiind deci, programat, să digere şi să asimileze proteine animale.
Veganii nu folosesc nici produse textile sau industriale obţinute din animale, adică fără blănuri dar şi fără, de exemplu, banalul clei obţinut din oase.
Sunt foarte atenţi şi restrictivi, nu ar putea face rău nici unui ţânţar, darămite să consume ceva ce are legătură cu regnul animalelor.
Ce substanțe lipsesc din hrana veganilor și a vegetarienilor
Vegetarienii şi veganii întâmpină, bineînţeles, dificultăţi în traiul zinic. Trebuie să fie mereu atenţi, la restaurant vor studia meniul cu atenţie şi nu-şi vor permite micile gustări de care se bucură turiştii care se reped, flămânzi, la primele tarabe cu bunătăţi întâlnite prin oraşele lumii.
Dar ceea ce e mai important e că trebuie să fie atenţi la echilibrul substanţelor ce le lipsesc în urma acestui tip de alimentaţie.
De exemplu, vitamina B12 poate fi “culeasă” doar din carne, este foarte importantă pentru dezvoltarea şi menţinerea funcţiilor neurologice.
Proteinele animale pot fi uşor înlocuite cu cele vegetale, consumând fasole, mazăre, soia, ciuperci etc, dar calciul din verdeţuri este mai greu de asimilat, fiind necesare cantităţi uriaşe pentru acoperirea necesarului zilnic.
Vitamina K şi acizii graşi sunt, de asemenea, mai dificil de substituit, chiar şi în cazul în care se consumă spirulină, polen sau clasicul borş.
Probabil că dieta vegetariană care include peşte, lapte şi ouă este cea mai apropiată de un regim de viaţă sănătos, reuşind să asigure toate elementele necesare unui organism în permanentă transformare.
Important de reţinut e faptul că persoanele care decid să urmeze un stil de viaţă diferit ca alimentaţie trebuie să consulte cu regularitate un doctor dietolog, să fie foarte bine informate în permanenţă şi să-şi facă analizele de sânge cu regularitate.
Articol scris de Iuliana Zamfir