Seria articolelor dedicate sănătății ortopedice continuă. Articolul de față abordează leziunea de tendon ahilean cu ajutorul doctorului Gabriel Ștefănescu ortoped cu peste 15 ani de experiență, ultraspecializat în chirurgie artroscopică, ortopedică și traumatologică și endoprotezare articulară.
Redăm interviul pe această temă:
Ce este tendonul ahilean?
Tendonul achilean este o structură fibroasă care conectează mușchii din regiunea posterioara a gambei cu calcaneul. De reținut că acesta se poate rupe parțial sau complet în cazul suprasolicitării, a unei contracții bruște a tendonului ahilean sau a unui traumatism sever.
Poate fi prevenită această afecțiune?
Da, în condițiile în care facem sport regulat și moderat, antrenând toate grupele musculare. Foarte sănătoasă este alternarea exercițiilor. De la jogging la mers pe jos și de la înot la mers cu bicicleta, totul e de folos! De asemenea, strechingul bine efectuat duce la întărirea musculaturii gambei.
Și, așa cum am mai atras atenția și cu alte prilejuri când vorbim de antrenamente, creșterea intensității se face progresiv!
Care sunt situațiile care pot predispune la o leziune de tendon ahilean?
O leziune poate apărea și pe un tendon slăbit, deci nu este necesar un traumatism că aceasta să se producă. Dar există și situații favorizante precum:
- alpinism, escalade, cățărări;
- alunecare;
- săritură, la împingere puternică în picior;
- în timpul unei căzături de la înălțime;
Ce simptome are pacientul?
Pacientul descrie o “pocnitură” și o durere intensă în partea din spate a piciorului posibil severă, asociată cu o umflătură în apropierea călcâiului. La consult se constată imposibilitatea de a efectua flexie plantară, de a se sprijini pe vârful degetelor, deformare locală.
Exisă factori de risc pentru leziunea de tendon ahilian?
Da. Și primul dintre aceștia ar fi vârsta! Incidența maximă pentru leziunea de tendon achilean este între 30-40 de ani. De notat este faptul că riscul rupturii este de aproximativ 5 ori mai mare la bărbați deoarece ei practică mai mult sporturi recreaționale ce implică schimbări rapide de direcție sau sărituri, cum ar fi fotbalul, baschetul, tenisul.
Nu în ultimul rând, predispozante pot fi și afecțiunile cronice – insuficiența renală cronică, dializa renală, hiperparatiroidism, diabet zaharat, obezitate, utilizarea steroizilor sau a fluorochinolonelor.
Cum se pune diagnosticul?
În timpul examenului fizic, se efectuează inspecția zonei posterioare a gambei. Aceasta poate evidenția o umflătură și în unele cazuri chiar o incizură, ce corespunde leziunii tendonului. 
Există multiple teste folosite in diagnostic. Cel mai utilizat este testul Thompson. Bolnavul se așază pe burtă, cu picioarele atârnând la marginea mesei. În momentul în care examinatorul efectuează o compresie pe musculatura posterioara a gambei, nu obține flexie plantară.
În cazul în care nu se poate decide in urma examenului clinic dacă leziunea este completă sau parțială, se recomandă efectuarea unei ecografii sau unui RMN.
Care este tratamentul pentru leziunea de tendon ahilian?
Tratamentul poate fi chirurgical și nechirurgical. Tipul de tratament depinde de câțiva factori: vârsta pacientului, activitatea pe care o practică, tipul și mărimea leziunii.
Important de spus este că tratamentul trebuie inițiat cât mai rapid. Cel nechirurgical presupune imobilizarea în atelă gipsată sau orteză și protocolul RICE (repaus, Gheata local, Imobilizare, Poziție proclivă). Imobilizarea va dura aproximativ 6 săptămâni, iar în funcție de tipul leziunii se decide momentul când va fi permis sprijinul pe piciorul afectat. Fizioterapia poate începe odată cu scăderea durerii și a inflamației.
Ce tratament este mai eficient?
Din păcate, abordarea conservatoare este asociată cu o rată mai mare de recidivă după recuperare. Utilizarea unei abordări conservatoare a tratamentului crește, de obicei, timpul necesar vindecării. Deși perioada standard pentru recuperare este de circa 6 – 12 săptămâni, pentru unii pacienți recuperarea completă vine chiar și după 6 luni.
Tratamentul chirurgical reprezintă tratamentul de elecție în cazul leziunilor complete. Este recomandat în special sportivilor de performanță și a persoanelor active.
În funcție de tipul leziunii există mai multe variante:
- Sutura capetelor libere ale tendonului;
- Reinserția tendonului la nivelul calcaneului folosind ancore.
Externarea se face a 2-a zi postoperator, iar glezna este imobilizata în orteză. Sprijinul este reluat după aproximativ 2 săptămâni, în funcție de tipul leziunii. Vă exista o perioada de reabilitare care implica exerciții de terapie fizică pentru a întări mușchii picioarelor.
Ce program de consultații aveți? Cum va pot găsi pacienții?
Pacienții și toți cei care doresc să primească sfaturi medicale de sănătate mă pot găsi pe pagina mea de facebook dar și pe blogul meu dr.stefanescu.ro.
Ambele sunt create pentru a veni în sprijinul pacienților de sferă ortopedică care doresc să trateze afecțiuni ale aparatului locomotor (oase, articulaţii, tendoane, muşchi, nervi, etc) dar și a adulților sănătoși sau a tinerilor sportivi interesați de prevenție.
Pacienții care doresc o consultație pentru că se recunosc în simptomele de mai sus, dar și cei care doresc o evaluare a stării de sănătate ortopedică, se pot programa la 0726.282.654. Programul meu de lucru este următorul:
- Spitalul Medicover București, luni / miercuri / joi între 8-13 și marți / vineri între 15-20
- Regina Maria București – Policlinica Băneasa, luni / miercuri între 14-20 și vineri între 8-14.
Interviu realizat de Adriana Caranfil