M-a învăţat că furia poate fi ţinută-n frâu, că exploziile de nervi nu fac altceva decât să distrugă.
Pe toţi.
Doamna Maria îmi era colegă de muncă. Se apropia încet de 60 de ani.
Nu-şi vopsea părul. Cârlionţii albi păreau o aureolă.
Şi aureola asta se vedea de departe pentru că doamna Maria era înaltă şi bine făcută.
Era tipul de femeie în braţele căreia ai vrea să stai, femeie încăpătoare, moale şi fără de grabă.
Pe vremea aceea eu eram tânără şi neliniştită, cu nervii întinşi la maxim, ba de una, ba de alta!
Făceam naveta cu un tren de ora 5.45, pe frig, ploaie, polei sau viscol.
Din start, ziua începea aiurea.
Parcă nimic nu era cum trebuie: salariul mic, ciorapii care se rupeau imediat, butelia de gaz care se termina mai devreme cu o săptămână, exact când n-aveam bani, soba care scotea fum, copiii care, normal şi logic, îşi făceau treburile de copii, treburi care nu coincideau cu ale mele…
Colac peste pupăză se mai ardea şi becul din baie exact când nu aveam altul de rezervă în casă.
Tânără şi nervoasă mai eram!
Şi vorbeam toate cele cu doamna Maria, aşa cum sporovăiesc femeile, măcar să se răsufle!
Eu fremătam, aş fi dat singură cu mine de pământ!
Şi ea, liniştită, asculta cum mi s-a rupt ciorapul, cum aia, cum ailaltă…
Nu mă-ntrerupea niciodată.
Apoi îmi vorbea despre dragoste, despre bine, despre Dumnezeu!
Nu-nţelegeam mare lucru. Cum să fii iubitor când nu reuşeşti să termini ciorba pentru că nenorocita de butelie tocmai la 9 seara se gândi să se termine?!
Cum să fii bun?!
Mi-a explicat aşa:
– Când te superi, când te enervezi şi ţipi, când nu te controlezi, câştigă răul din tine. Fiecare dintre noi avem un diavol, un monstru care se bucură atunci când ne dăm sufletul peste cap. Pentru că el se hrăneşte cu răutatea din noi. Trebuie să te stăpâneşti, nu-l lăsa să câştige lupta asta. Gândeşte-te cum te văd cei din jur atunci când te laşi stăpânită de furie.
Aşa mi-a spus, aşa vă spun.
Din acea zi, orice mi s-ar sparge şi orice mi s-ar întâmpla, respir adânc, tac şi mă privesc singură într-o oglindă imaginară.
Articol scris de Liliana Angheluță