Un simbol puternic asociat Paștelui este oul! Introducerea sa în ritualul de Paște provine mai degrabă din tradiție și din obiceiurile oamenilor. Oul este considerat în multe culturi ca reprezentând perfecțiunea, creația, fecunditatea, renașterea, viața.
Inițial, ouăle pregătite cu acest prilej erau vopsite în culoarea roșie. De-a lungul timpului s-au adăugat și culorile verde, albastru sau galben. La început se vopseau simplu sau cel mult aveau modelul unei frunze imprimate. Treptat a apărut obiceiul încondeierii, iar motivele utilizate au devenit atât de complexe încât meșteșugul pictării ouălor s-a transformat în artă!
Ciocnitul ouălor reprezintă sacrificiul suprem, jertfa lui Iisus, dar și un nou început, viața însăși. La fel ca și în cazul oaselor de miel care nu se aruncă la întâmplare! Cojile de ouă vopsite se împrăștie pe brazdă în speranța unor recolte bogate și unui an îmbelșugat.
De unde vine obiceiul înroșirii ouălor?
Obiceiul înroșirii ouălor de Paște își are rădăcina în legenda conform căreia Maica Domnului, ajungând în fața crucii pe care era răstignit Iisus, a așezat pe jos un coș plin cu ouă. Sângele care picura din rănile lui Cristos a stropit ouăle, iar recrearea acestui simbol în fiecare an, de Paște, este de fapt o încercare de readucere aminte a suferinței pe care a îndurat-o Fiul Domnului.
Care este ritualul ciocnirii ouălor în România
În Bucovina, poate singura regiune în care se mai păstrează cu sfinţenie datinile românești străvechi, ciocnirea primelor ouă roşii de Paşte este un eveniment încărcat de sacralitate. Membrii familiei se aşează la prima masă festivă de Paşte, după ce se spală cu oul roşu şi banul de argint. Cel mai vârstnic bărbat din familie ciocneşte primul ou roşu cu soţia sa, apoi ciocneşte ouă cu toti ceilalţi. Bărbatul spune „Hristos a înviat!”, iar soția îi răspunde cu „Adevărat a înviat!”. Fiecare membru al familiei trebuie sa mănânce mai întâi un ou roşu sfinţit de preot în Noaptea de Înviere. Abia după aceea, se pot consuma din toate celelalte bucate sfinţite la biserică.
Ouăle roșii sunt și în centul ritualului din după-amiaza primei zile de Paşte, când înainte de vecernie sau după aceasta, tineri şi bătrânii de la sate se adună în curtea bisericii pentru a ciocni, pentru a bate toaca şi a trage clopotele, sărbătorind împreună Învierea Domnului.
Cu unele diferențe se păstrează aceste obiceiuri şi în anumite sate din Oltenia. Se păstrează ritualul spălării cu apa în care este pus un ou roşu şi un bănuţ, dar primele ouă roşii se ciocnesc de către copii, în curtea bisericii, după ce acestea au fost rostogolite peste mormântul celor dragi, în forma semnului sfintei cruci.
În Moldova, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii, se pune un ou roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monede, iar copii își clătesc faţa cu apă şi se spelă pe obraji cu cele două ouă pentru a avea un an prosper.
Când se vopsesc ouăle după datină?
Creștinii vopsesc ouăle în Joia Mare sau, mai rar, în Sâmbăta Mare, sau după caz le încondeiază și le așază în coșulețe pentru împodobi masa de Paște sau pentru a fi date în dar rudelor.
La ce trebuie să fiți atenți când faceți ouăle de Paște
”În primul rând, la prospețimea și calitatea ouălor! – atrag atenția specialiștii Aviputna, producători ai ouălor Din Ogradă”, brand foarte iubit pentru gust și savoare consacrată internațional. Aceștia ne oferă și câteva sfaturi:
Cercetați cu atenție eticheta și data de expirare. Dacă ouăle sunt deja cumpărate le putem testa astfel: spargem un ou într-un castron. Da că mirosul este normal neutru, culoarea este normală, albușul este închegat, gălbenușul este și acesta la rândul lui foarte bine închegat și bombat, înseamnă că acel ou este proaspăt și îl puteți consuma fără probleme!
Dacă vreți să verificați oul întreg, fără a-l sparge, trebuie să știți că într-un ou proaspăt gălbenușul este compact și nu se mișcă, deoarece nu sunt prezente bule de aer. Într-un ou vechi, gălbenușul începe să se miște în interior, ajutat de bulele de aer prezente.
Dorim să profităm de interviul dumneavoastră, pentru a ura românilor de pretutindeni cu prilejul sfânt al sărbătorilor pascale, pace sufletească și lumină divină. Paște fericit!”
Articol scris de Iuliana Zamfir