Nu am să vă povestesc despre frumuseţile şi monumentele acestui oraş european, despre catedralele sale sau despre măreţia Podului Carlo.
Cel puţin nu acum.
Pentru că ceea ce m-a uimit şi încântat a fost altceva: calitatea oamenilor, modul în care reuşesc să-şi vină în întâmpinare în cele mai mici detalii.
Mijloacele de transport în comun, pline mereu, utilizate atât de localnici cât şi de turişti, au ecrane ce explică destinaţia şi staţiile ce urmează. Astfel, nu e nevoie să-ntrebi “la a câta cobori”. Deplasarea de la aeroport spre oraş nu dezumflă buzunarul, autobuzele care fac legătura sunt parte din reţeaua urbană şi biletele extrem de ieftine.
Toate persoanele care lucrează în contact cu publicul vorbesc engleza, de la vânzătorul de ziare până la poliţiştii care, apropo, îşi fac treaba şi au grijă de ordinea publică.
Nu te poţi simţi pierdut şi neajutorat pentru că oricare trecător te va ajuta cu plăcere.
Piaţa oraşului nu este o înşiruire de tarabe unde se vinde orice, nu vezi chiloţi şi pulovere atârnând de garduri!
Piaţa din Praga e un loc în care vin producătorii adevăraţi, nu traficanţii de produse alimentare.
Lumea se adună în faţa tarabelor cu bunătăţi, cu şuncă de casă, bere de la butoi şi brânzeturi proaspete.
Sunt mese din lemn, se mănâncă, se discută, se serveşte un pahar de vin…dar nu vezi o hârtie pe jos şi nimeni nu sâcâie pe nimeni.
Chiar şi liniştea asta m-a frapat: în gară, în pieţe fiecare-şi vede de treaba lui fără să deranjeze pe ceilalţi. Nu auzi înjurături, strigăte, grosolănii şi, indiferent cât ar fi de aglomerat, nu te îmbrânceşte nimeni.
Oficiile poştale sunt deschise chiar şi duminica seara, lucru de necrezut, pentru a veni în sprijinul celor care doar duminica îşi pot plăti facturile!
Viaţa cotidiană devine mai uşoară când sistemul e atât de bine pus la punct. Până şi toaletele publice sunt multe, curate, coşurile de gunoi sunt dese şi golite ritmic şi lângă ele sunt suporturi cu punguţe de hârtie pentru proprietarii de animale purtate la plimbare. Regulile sunt respectate cu convingere, nu de teama vreunei amenzi.
Praga e, înainte de orice, un oraş cu oameni civilizaţi, educaţi spre a le fi bine tuturor.
Se munceşte, se câştigă, se trăieşte bine şi senin.
Cu respect nu numai faţă de turişti, ci mai ales pentru sine!
Articol scris de Liliana Angheluță / foto de Nicola d’Alessio