În urmă cu 10-15 ani, Albania practic nu exista pe harta turistică a Europei. Începând cu 2007 asistăm la o creştere spectaculoasă pe segmentul de incoming: în 7 ani , în perioada 2007-2014 s-a triplat numărul de înnoptări ale turiştilor străini, ajungând la peste 3,3 milioane în 2014. Şi acest număr urcă an de an.
Atracţiile principale ale Albaniei se încadrează îndeosebi pe zona turismului estival şi cultural: există 3 zone de litoral dintre care două deja binecunoscute în mai multe ţări europene – Durres şi Saranda – pentru plajele întinse de nisip şi raportul excelent calitate/preţ. Albania are două oraşe medievale – Gjirokaster şi Berat şi unul antic – Butrint – toate 3 făcând parte din patrimoniul UNESCO. Există de asemenea peisaje care-ţi taie răsuflarea, oportunităţi de shopping ieftin, gastronomie, tradiţii.
Potrivit consultanţilor Corali Holidays, Albania nu seamănă practic cu nicio altă destinaţie. Oficial e o ţară musulmană, însă rareori vezi o femeie acoperită iar moscheile nu sunt mai multe decât bisericile creştine. Nu există niciun fel de restricţii pentru vreun gen de alimente ori băuturi. Combinaţia de munte şi mare se găseşte în toată zona balcanică, însa aici ai sentimentul că natura e nealterată şi respectată. Oamenii sunt extraordinar de ospitalieri. Ca şi destinaţie nou intrată în circuitul turistic, e încă ferită de influenţele nefaste ale turismului excesiv, ceea ce creează un plus de intimitate şi de linişte, chiar şi în vârf de sezon.
“Putem spune că practic nu există bază materială veche. Puţinele hoteluri construite înainte de 1990 se mai găsesc doar în oraşele principale. Peste 80% dintre hoteluri au vechime sub 10 ani. Din păcate însă în multe locuri se construieşte haotic, nu există suficiente spaţii verzi între clădiri iar infrastructura locală este uneori depăşită şi cedează. Am călătorit deja de vreo zece ori în această ţară, cam peste tot. Nu am avut nicio clipă vreun sentiment de nesiguranţă, nici eu şi nici turiştii mei. Nici vorbă de ameninţări teroriste, de imigranţi sau de jafuri. În hoteluri, restaurante şi în zonele de interes turistic se vorbeşte cel putin engleza şi italiana. Acolo unde nu am reuşit să comunicăm în nicio limbă de circulaţie, localnicii au reuşit să se facă înţeleşi prin gesturi şi amabilitate”, precizează Dumitru Luca de la Corali, unul dintre operatorii pe destinația Albania.
Calitatea serviciilor creşte evident, atât pe seama interesului acordat de hotelieri, cât şi pe seama înnoirii continue a bazei materiale. Cele mai multe hoteluri sunt clasificate la 3 stele, însă exista un număr semnificativ de hoteluri de 4 stele şi, deocamdată, încă puţine de 5 stele. Sistemul all inclusive – perceput în multe ţări ca destructiv pentru fenomenul turistic – este foarte puţin prezent pe litoralul albanez.
Comunicarea funcţionează foarte bine. Semnalizarea rutieră nu diferă de cea din alte ţări europene; există numeroase restricţii de viteză care par sâcâitoare uneori, dar în general justificate. Poliţia rutieră este destul de prezentă pe şosele, cu rolul de a-i disciplina pe localnicii care conduc impulsiv. 
Cei mai mulţi turişti străini vin din Italia, datorită distantei scurte şi a tarifelor mult mai mici decât în ţara lor. Urmează ţările ex-iugoslave şi Europa centrală. O pondere semnificativă a hotelurilor de pe litoralul albanez funcţionează 8-9 luni pe ani, prelungind astfel sezonul şi creând premisele turismului social.