Orașul în care locuiam era zguduit în fiecare vară de dispariția prematură a unor copii: se înecau într-un râu din apropiere. Râul nu era adânc, exista și o mică plajă amenajată, totuși se înecau copii acolo și lumea comenta cu tristețe că ”i-a luat curentul”.
Se spunea că râul are anumite zone în care apele sunt mai învolburate și că era suficient să te scalzi chiar acolo că nu mai ieșeai viu. Moartea prin înec este a doua cauza de deces în rândul copiilor, imediat după accidentele auto. Iar vina nu este doar a acestor curenți inexplicabili – pentru că nu-i simte toată lumea – ci și a temperaturii apei.
Mai bine zis a diferenței dintre temperatura corpului și cea a apei.
Când pielea noastră este prea încinsă de soare și ne aruncăm în apă rece, șocul termic poate provoca vasoconstricție, adică o micșorare bruscă a vaselor sanguine. Fluxul sângelui se oprește, se produce o sincopă care atinge inclusiv bulbul rahidian și se oprește circulația cerebrală. Adică cea care controlează toate funcțiile organismului.
În acest caz, persoana respectivă își pierde cunoștința și leșină, și totul este atât de rapid încât nu are timp nici măcar să ceară ajutor. În general, o persoană care se îneacă nu are timp, eforturile se îndreaptă doar spre a respira încă un pic de aer, doar mișcările necontrolate ale celor care se duc la fund dând totuși de înțeles că sunt în pericol.
Însă în apele dulci pericolul e mai mare decât în apa mării. În acestea salinitatea ajută corpul să plutească câteva secunde în plus, în timp ce în apa dulce corpul nu are nici un ajutor și înecul este foarte rapid.
Adică 60 de secunde!
Atât durează efortul unei persoane de a se menține la suprafață, care încearcă să respire, dar respiră doar apă. După 60 de secunde organismul încetează să lupte.
Intervenția în caz de înec trebuie să fie extrem de rapidă, persoana va fi scoasă urgent la mal și i se va aplica respirație artificială și masaj cardiac. Pentru a evita însă hipocuția – sincopa generată de diferența prea mare de temperatură – este indicat să se intre în apă treptat, să ne udăm corpul puțin câte puțin, pregătindu-l, astfel, pentru imersiune.
Nu este indicat nici să intrăm în apă la scurt timp după ce-am ieșit, deoarece organismul are nevoie de timp să revină la temperatura sa normală. În timp ce organismul e ocupat cu acest proces nu e bine să-l răcim din nou printr-o nouă baie.
E simplu: trebuie să fim atenți, să ne supraveghem copiii de câte ori intră în apă. Jumătate dintre decesele prin înec se petrec chiar în fața ochilor părinților care nu sunt pregătiți să intervină.
Pentru că totul durează prea puțin: doar 60 de secunde.
Articol scris de Fabiana Nicolae