Statisticile europene au scos la iveală rezultate cutremurătoare în ceea ce priveşte emigraţia în general.
Pe noi ne interesează România sau ce va mai rămâne din ea. Practic, 23% dintre tinerii români ar dori să plece deja în următorul an, fapt verificat şi la terminarea studiilor. Sunt clase de studenţi din care mai rămân vreo doi în ţară, restul emigrează imediat. Pentru următorii cinci ani aceleaşi statistici scot în evidenţă că un număr de 47% dintre tineri se pregătesc de plecare.
Probabil că, între timp, vor să exerseze o anumită meserie, să fie şi mai bine pregătiţi, testează terenul sau îşi testează răbdarea cu cei 350 de euro pe care-i primesc la salariu. Încă mai speră unii şi amână. Dar nu mai mult de cinci ani.
Acum au toţi rude în afară, prieteni, nu mai există riscul să doarmă în drum sau să nu găsească un acoperiş deasupra capului. Deși mai sunt şi astfel de cazuri, sunt mult mai rare ca la începutul emigraţiei româneşti.
Mai mult decât atât, mulţi candidează din ţară, online, pentru locuri de inginer, de asistent, de programator etc, locuri de muncă oferite de ţările în care ei doresc să plece.
Totul e atât de simplu. Şi-n urmă ce rămâne?
Cine?
Când se vor mai întâlni familiile în jurul aceleeaşi mese, sunt deja cazuri în care unul e plecat în Anglia, altul în Italia şi părinţii în Germania!
România e a doua ţară cu procent enorm de emigraţie, după Siria unde e război. Am mai scris asta şi voi mai continua s-o scriu! Ni se goleşte ţara, zilnic, zilnic, şi cei care ar putea opri fenomenul dau din umeri.
Trăim o tragedie şi nu ne dăm seama. Jumătate din forţa de muncă a României este deja în afara ţării. O jumătate din tineri au de gând să plece în viitorii cinci ani.
De ce scriu asta?
Ca să conştientizăm câtuși de puțin că România e în pericol, poate s-o găsi careva să se gândească şi la copiii ăştia care pleacă şi nu se mai întorc.
Articol scris de Liliana Angheluță