VIAȚĂ ȘI OAMENI

De ce plecăm? De ce ne-ntoarcem?

Comments (8)
  1. Barbalata Mirela says:

    Romanii se intorc ACASA. Cred ca atunci cand se pleaca, de la bun inceput se merge pe ideea ca exista si intoarcere. Romanul nu vede locul unde munceste (in afara tarii) ca acasa, nu il simte. Poate de aceea nici nu se adapteaza. Diferenta o fac tinerii. Cunosc cateva pesoane pana in 30 de ani plecate din tara care merg pe ideea ca nu se mai intorc. Isi doresc o viata acolo

    1. tereza says:

      aveti dreptate. noi am plecat de 16 ani din tarà, aveam 25 de ani ( eu) dar niciodatà nu ne-am gàndit sa ràmànem definitiv aici ( in Italia). am ajuns sa numàram anii care mai ràmàn pt o vechime de pensie. dacà as putea.. si màine m-as intoarce.. dar incà nu am la ce . nu am vàzut niciodatà Italia ca fiind tara unde as vrea sa tràiesc definitiv.

  2. Petronela Roman says:

    E ca in zicala “sangele apa nu se face”,trebuie sa ne intoarcem acasa,altfel cum..

  3. canadianu' says:

    “cum e posibil să-ţi recunoşti ţara doar privind nişte frunze şi câteva fire de iarbă?” – nu e posibil decat daca ai crescut printre firele si frunzele alea. Cineva crescut in Baragan sau in Apuseni n-o sa recunoasca Delta Dunarii la televizor, mai ales daca n-a fost acolo niciodata. Ca sa extrapolam, credeti ca pe un american nascut si crescut in Alaska il impresioneaza cu ceva plajele din Florida cand le vede la televizor ? Terminati cu prostiile astea patrioretarde.
    Semnat : un emigrant care n-are de gand sa se intoarca si pe care mai mult il impresioneaza Muntii Stancosi decat plajele din Mamaia, desi in Mamaia am fost de mai multe ori in viata asta decat in Muntii Stancosi.

    1. Ana says:

      I couldn’t say it better 😀

  4. Arthur says:

    E sindromul Stockholm – e afectiunea cu care ne tin legati nemernicii din guvern. Noi, poporul, nu suntem decat niste sclavi pentru javrele care ne conduc. Aceste javre vad ca le fug sclavii capabili “de pe plantatie” – si atunci umbla la “corzi sensibile” – ne fac sa-i iubim si pe ei in virtutea tarii pe care o iubim. Foarte parshiva, foarte curveasca manevra…

  5. Ana says:

    Noi am plecat fără să luăm în calcul o eventuală întoarcere, între timp ne-am cumpărat și o casă aici, nu știu în alte țări cum e, dar nouă ne e bine aici și nu ne dorim să revenim în țară. Din păcate în România în loc să fie mai bine sau mai ușor, e din ce în ce mai greu..

  6. Ramona says:

    Articolul ăsta mă duce cu gândul la ce îmi spunea o prietenă din copilărie, rămasă în țară… Împrumut la bancă pentru traiul de zi cu zi. M-am îngrozit! Când am venit în Belgia am zis rămân cel mult doi ani, îmi pun ceva bani deoparte și mă întorc acasă. Sunt de 10 ani aici, nici bani deoparte nu am pus și nici nu m-am întors definitiv acasă, merg doar în vacanță în țară o dată la doi ani că nu ne permitem mai des. Stăm o luna, vedem pe toată lumea, ne potolim dorul și ne întoarcem la muncă, la oase rupte printre străini să punem să trimitem un ban acasă din când în când, să nu fie nevoiți părinții și frații/surorile să facă împrumut la bancă ca să-și cumpere pâine. Și iute așa, cu dorul in suflet așteptam să se așeze lucrurile în țară să ne putem întoarce fără regretul că aici câștigam mai bine. Noi încă mai așteptăm și încă mai sperăm să ne odihnim oasele bătrâne și obosite de muncă acasă.

Termeni și Condiții

Toate drepturile rezervate.
Este interzisă reproducerea integrală sau parțială a conținutului fără acordul AquiAhora, ...
mai multe ...

PARTENERII MEDIA

Politica privind Cookies

Aquiahora.ro foloseste atât cookie-uri proprii, cât şi de la terţi, pentru a furniza vizitatorilor o experienţă mult mai bună de navigare şi servicii adaptate …
mai multe …