Educaţia sexuală mi-a fost chinuitoare.
Consta în faptul că cel mai beţiv din cartier, întorcându-se acasă, trecea prin faţa casei noastre.
Se auzea de departe cum urlă, până şi beţivii de rând dădeau din cap, nemulţumiţi.
Treptat, pe măsură ce se apropia, vocea lui devenea mai clară, întreba ritmic şi tot ritmic răspundea:
- Tu ai p…?
- Eu n-am p…!
Atât era. Întrebare şi răspuns, ambele urlate, victorios, de parcă ar fi fluturat vreun steag.
Părinţii sau bunicii ne băgau repede-n casă, sperând că noi nu vom auzi cuvintele, dar noi auzeam şi-ntrebam:
- Ce-a spus? De ce strigă aşa? Ce-nseamnă? Ce n-are?
Jenaţi, ai noştri învârteau ochii şi spuneau:
- Nimic, e nebun ăsta, las’să treacă, să dea colţul străzii şi după aia ieşiţi afară din nou.
Beţivul misterios a trecut mulţi ani prin faţa casei, dar eu nu pricepeam nimic.
Mai târziu, la şcoală, una dintre fetiţe a venit cu o pungă de drajeuri mici, colorate, unele erau verzi şi lungi, altele galbene şi rotunde.
Bune, niţel acrişoare, cu miez molcuţ.
Dar, când mi-a întins punga, mi-a şoptit la ureche:
- Astea parcă-s p… şi p….!
Atunci mi-am amintit de vorbele beţivului şi faptul că ea-mi şoptea, râzând, m-a făcut să pricep că-s chestii ruşinoase. Oricum, am întrebat-o de trei ori ce-s alea rotunde, că din alea mai lungi începeam să-nţeleg. Şi mai târziu, peste câţiva ani, în timp ce ne jucam în parc în alea de-nvârtit, un bărbat îşi etala ”splendoarea” printre arbuşti. Se ascundea când trecea cineva, reapărea când rămâneam singure, numai noi, trei fetiţe.
Recunoşteam drajeurile verzi…
Oricum, am ajuns la adolescenţă cu ideea că despre sexualitate nu se vorbeşte, că e ceva ruşinos, că bărbaţii sunt nişte tâmpiţi care-şi arată drajeurile doar ca să-ţi facă rău. Mi-era frică şi de umbra mea când se apropia careva, sexul nu avea legătură cu dragostea, aşa credeam. Trebuia să fie ceva scabros, urât, de care trebuie să fugi. Dacă aş fi ştiut ce legătură e între suflet şi corp, cum trebuie să procedez şi ce anume să evit, probabil că alta ar fi fost şi viaţa mea de adult.
Asta pentru că se vorbeşte despre educaţie sexuală în şcoli.
Nu ascundeţi copiii în camera din fund, lăsaţi-i să afle şi să înţeleagă nu numai că i-a adus barza, ci şi cum trebuie să se poarte cu partenerul, să afle despre respect şi despre dragostea adevărată, responsabilă.
Articol scris de Lilina Angheluță
Sursa foto: D’alessio Nicola