Cei mai mulți dintre noi cunosc clișeul conform căruia ficatul este un organ care se regenerează.
Și cam atât!
Din acest motiv foarte mulți pacienți ajung să fie diagnosticați prea târziu cu un cancer de ficat, boală serioasă care vine uneori pe tăcute, cu incidență mult mai crescută în România decât în celelalte țări europene.
De multe ori pacientul nu se prezintă la medic pentru că nu consideră că o ușoară oboseală, indispoziție sau scădere ponderală sunt simptome demne de luat în seamă. Din nefericire, investigațiile de laborator pot să indice o boală avansată, incurabilă a ficatului.
Pentru a obține cele mai bune lămuriri în această privință, ne-am adresat unui specialist iubit și respectat de către pacienți, prof.univ.dr. Ștefan Sorin Aramă de la Centrul Medical Neolife, cu competențe în endoscopia digestivă.
Amplul interviul care urmează răspunde multor întrebări legate de cancerul de ficat și patologia acestuia, dar conține și un ghidaj referitor la stilul de viață și testele recomandate.
De ce persoanele din România au un risc mai mare decât cele din alte țări de a dezvolta un cancer de ficat?
În primul rând doresc să clarific următorul fapt: ficatul poate prezenta tumori primare – adică cele cu origine în ficat – sau secundare -metastaze ale unor cancere situate la distanță, de exemplu în tubul digestiv.
Vom discuta în continuare despre cea mai frecventă tumoră primară a ficatului, și anume carcinomul hepatocelular, pe care îl vom denumi ”cancer de ficat”. Acesta este, în ordinea localizării neoplasmelor, pe locul 5 la bărbați și pe locul 8 la femei, dar în ceea ce privește mortalitatea anuală prin cancer este pe locul 4.
Principalul factor de risc pentru această boală este infecția cronică cu virusurile hepatitice B (VHB) și C (VHC), astfel că tumora are risc crescut de apariție la pacienții cu hepatită cronică, dar mai ales ciroză hepatică indusă de aceste virusuri.
Numărul mai mare de pacienți din țara noastră infectați cu VHB și VHC comparativ cu alte țări (între 5-10% din populație infectată cu VHB, comparativ cu țările Europei de nord în care estimarea este de sub 1%, respectiv între 1-3% indivizi infectați cu VHC, comparativ cu majoritatea țărilor europene, care au sub 1% din indivizi infectați) crește riscul pacienților din România de a face această boală gravă.
Cum se explică faptul că acest tip de cancer este de câteva ori mai frecvent la bărbați decât la femei?
Predominența cancerului hepatic la bărbați se poate explica prin asocierea mai frecventă a consumului de alcool ca factor de agravare a bolii cronice de ficat și prin prevalența mai mare a infecției cu VHB și VHC datorată unor comportamente la risc: partenere multiple, droguri injectabile, tatuaje, etc.
De ce persoanele cu hepatite B și C au un risc de 100 de ori mai mare de a face la un moment dat, pe parcursul vieții lor un asemenea tip de cancer?
Există mecanisme complexe, la nivelul ficatului infectat cu VHB sau VHC, care duc la transformarea malignă.
Sunt trei mecanisme principale:
Pe de o parte VHB își introduce genomul (informația genetică, sub formă de acid nucleic – ADN) în cromozomii celulelor hepatice și afectează funcțiile genelor celulare, crescând riscul ca acele celule să devină neoplazice, adică să se înmulțească necontrolat și să aibă funcții anormale.
Al doilea mecanism este menținerea în țesutul hepatic, prin infecția cronică, a unei stări de conflict permanent, care induce un răspuns al organismului – o inflamație cronică. Aceasta se caracterizează prin alterarea structurii ficatului (fibroză – depunere de colagen în exces, ca într-o cicatrice a pielii) și prin producerea unor substanțe nocive (radicali de oxigen) care cresc riscul de transformare malignă.
În al treilea rând, tot ca urmare a agresiunii virale cronice, celulele hepatice sunt distruse în număr mare. Ficatul caută să compenseze această pierdere prin creșterea vitezei de înlocuire cu celule noi, dar creșterea ritmului de diviziune și de apariție de noi celule crește și riscul de apariție a unor celule anormale.
Există mai multe tipuri de cancer de ficat și care sunt acestea?
Tumorile maligne primare (sau primitive) ale ficatului sunt de mai multe tipuri, în funcție de celula care devine anormală și începe să se înmulțească necontrolat.
Tumorile pot proveni din:
- țesutul hepatic propriu-zis – carcinom hepatocelular;
- din structura canalelor biliare din ficat – colangiocarcinom;
- din celulele vaselor sanguine – hemangiosarcom.
Care este cel mai agresiv?
Toate tipurile de tumori hepatice primare au prognostic prost.
- Carcinomul hepatocelular are ca factor agravant faptul că de obicei apare pe fondul cirozei hepatice, boală care fragilizează organismul și limitează posibilitățile terapeutice.
- Colangiocarcinomul are un prognostic prost deoarece diagnosticul este pus de obicei într-o fază avansată a bolii, când tratamentul chirurgical este depășit.
- Hemangiosarcomul are o evoluție rapidă.
Din fericire, ultimele două forme de cancer sunt mai rare în țara noastră.
Ce teste trebuie făcute și cu ce frecvență, pentru a ne asigura de sănătatea ficatului nostru?
Este recomandabil să facem un bilanț medical la interval de 1-2 ani, chiar în absența unor semne sau simptome de boală.
Este binecunoscut faptul că orice suferință are o șansă mai bună de tratament când este depistată precoce. Referitor la ficat, este bine să efectuăm periodic un set de probe biologice de rutină: transaminaze, gama-GT, fosfataza alcalină, markeri de infecție virală, dar aș recomanda ca acestea să fie însoțite și de un minim de analize care nu privesc direct ficatul: hemoleucogramă, glicemie, uree, creatinină, VSH.
Măcar odată la 2-3 ani aș recomanda o ecografie abdominală – mai bine abdomino-pelvină – și dozarea unor markeri tumorali – printre care și alfa-fetoproteina, care crește în unele tumori hepatice.
Există alte afecțiuni care generează factori de risc pentru acest tip de cancer?
Carcinomul hepatocelular apare cel mai adesea pe fondul cirozei hepatice, indiferent de cauza acesteia. Pe lângă cirozele de cauză virală amintim și ciroza alcoolică sau cea indusă de depunerea de fier în exces (hemocromatoza).
În zonele calde din Africa și Asia alimentele pot fi contaminate cu niște mucegaiuri care conțin aflatoxina B1, o substanță cancerigenă pentru ficat.
Tipul de alimentație practicat poate genera o îmbolnăvire cronică a ficatului și riscul de cancer?
Știm cu toții că în ultimele decade omenirea se confruntă cu mari probleme în domeniul bolilor metabolice, în special cu dislipidemiile, obezitatea și diabetul. Aceste patologii se însoțesc de o încărcare grasă a ficatului, numită științific NAFLD – non-alcoholic fatty liver disease. Se estimează că NAFLD afectează peste 20% din populația lumii. O parte dintre pacienții cu NAFLD pot evolua către ciroză, și de aici spre carcinom hepatocelular.
În sensul celor arătate mai sus, doresc să menționez că o analiză foarte recentă a mai multor studii care au cuprins în total peste 1,5 milioane de pacienți a relevat că pacienții supraponderali sau obezi au un risc de a face cancer hepatic crescut cu 21-142%, în funcție de indexul de masă corporală, în timp ce pacienții cu diabet de tip 2 au un risc dublu de a face această boală față de non-diabetici.
Cum menții sănătoasă și în parametrii corecți de funcționare această uzină vie a corpului?
Simplu de spus, greu de îndeplinit:
- un regim de viață echilibrat
- odihnă suficientă
- alimentație echilibrată, fără pesticide, coloranți, conservanți
- evitarea consumului de alcool
- evitarea factorilor de risc pentru infecțiile cu VHB și VHC
- tratarea acestor infecții dacă ele există / evitat abuzul de medicamente.
Ficatul bolnav poate afecta și sănătatea sistemul digestiv?
Desigur, pentru că ficatul este într-o legătură strânsă cu tubul digestiv. Ficatul produce secreția biliară, care ajunge în intestin și prin acțiunea sărurilor biliare ajută la absorbția din intestin în sânge a lipidelor și unor vitamine (A, D, E și K). Pe de altă parte, sângele venos care pleacă de la intestin, transportând substanțele absorbite, ajunge mai întâi la ficat, prin vena portă. O boală gravă a ficatului blochează microcirculația intestinului și afectează absorbția principiilor alimentare.
Ficatul este singurul organ al corpului omenesc căruia i s-a ridicat, în semn de omagiu, un monument în Spania, pentru că are o capacitate de regenerare fantastică. Și atunci, cum de reușim să-l îmbolnăvim și să-l facem să cedeze? Când începem să-i facem un rău ireversibil?
Ficatul poate fi afectat în mod acut sau cronic. Dacă într-o afctare acută putem stabili cu oarecare precizie momentul de debut al bolii (de exemplu într-o hepatită acută, o intoxicație cu substanțe toxice, o intoxicație medicamentoasă), atunci când este vorba de o afecțiune cronică momentul inițial al agresiunii nu se poate stabili cu exactitate.
Într-adevăr, ficatul are o mare capacitate de regenerare. Din acest motiv sunt dese cazurile în care pacientul nu se prezintă la medic pentru că nu îl supără nimic sau are niște semne sau simptome nespecifice (ușoară oboseală, indispoziție, scădere ponderală), pentru ca în momentul în care manifestările se agravează și pacientul este consultat, investigațiile de laborator să indice o boală avansată, incurabilă.
Ficatul dă semne evidente de incapacitate de a-și îndeplini funcțiile doar atunci când țesutul lui este distrus în proporție de peste 80%.
Multe persoane se plâng că au ”ficatul mărit”, fapt cauzat de stres și muncă prelungită. De fapt, de unde apare acest disconfort și cum trebuie acționat?
De multe ori simptomele abdominale pot să inducă în eroare. Senzațiile culese de receptorii organelor abdominale urmează niște circuite nervoase diferite față de senzațiile culese de la nivelul pielii și mușchilor. Se întâmplă ca o senzație de durere resimțită într-o regiune a organismului să fie generată de o leziune în cu totul altă parte, de exemplu o suferință de vezică biliară produce o durere în umărul drept.
Spun aceste lucruri pentru ca pacienții să înțeleagă că interpretarea corectă a unor semne și simptome trebuie făcută de medic. În cazul nostru, senzația de ficat mărit și tensiune / durere sub coaste în dreapta pot să fie de fapt manifestarea unor gaze adunate în flexura colonului drept. De aceea este importantă examinarea pacientului de către medic, completată de obicei cu analize de laborator.
Să revenim la stres și la munca prelungită, care de multe ori ne fac să ajungem acasă seara, obosiți, surmenați și flămânzi. Păi ce facem? Ne așezăm la masă (uneori singura masă din zi, sau oricum cea mai importantă), mâncăm lacom și în cantități mari, de multe ori încercând să uităm de încordarea zilei, notele copiilor și toanele șefului cu un pahar de vin… în plus.
Senzațiile de greutate în abdomen și de disconfort după o masă bogată pot fi provocate de stomacul prea plin, sau de ficatul încărcat gras, sau de o golire mai lentă a vezicii biliare, sau de o discretă insuficiență enzimatică a pancreasului… motive diferite, care necesită tratament individualizat.
Atenție, un ficat mărit poate să apară în contextul unei hepatite cronice virale sau ca urmare a consumului excesiv de alcool. Afirmațiile gen ”e vin din strugurii mei”, ”e țuică curată”, etc nu au nici o relevanță! Alcoolul etilic, indiferent de origine, este un compus chimic foarte toxic pentru celulele ficatului, care suferă, mor sau se încarcă gras în procesul de metabolizare a acestuia.
Cum trebuie acționat? Trebuie mers la un consult medical, pus un diagnostic și apoi vine partea cea mai grea: trebuie urmate indicațiile medicului!
Poluarea, fumatul, medicamentele luate fără consultarea medicului, consumul de droguri naturale sau de sinteză, antecedentele familiale pot fi factori de risc pentru cancerul de ficat?
Sigur, fiecare dintre acești factori poate avea ponderea lui în apariția și evoluția unei boli hepatice.
Poluarea supune organismul nostru la o agresiune continuă, inclusiv prin substanțele chimice toxice care se regăsesc în apă și alimente. Toate substanțele înghițite ajung în intestinul subțire, de unde o parte se absorb în sânge și ajung la ficat, care are îndatorirea dificilă de a le descompune astfel ca acestea să nu mai fie toxice pentru organism. Substanțele chimice inactivate sunt apoi eliminate fie prin bilă în intestin, fie înapoi în sânge și apoi prin urină.
Fumatul este profund dăunător și este dovedit ca factor cauzator major în cancerele de plămân și de tub digestiv. Acestea din urmă pot da metastaze în ficat. Medicamentele și diversele substanțe narcotice sunt de asemenea metabolizate în cea mai mare parte în ficat, de aceea pe primele trebuie să le luăm de preferat la sfatul medicului, în dozele și pe durata prescrise, iar pe cele din urmă… niciodată.
Există cazuri, binecunoscute de medici, în care o doză mare de medicament sau de drog produce necroza brutală a ficatului, urmată de o disfuncție gravă și acută a organului, care duce la moarte în interval de câteva zile.
În sfârșit, antecedentele familiale pot predispune la boli metabolice, care duc la încărcarea grasă a ficatului, cu posibile efecte grave în timp, mergând până la ciroză și cancer hepatic.
Dacă ești interesat de sănătatea ta, citește și articolul Prof.univ.dr. Sorin Aramă, Centrul Medical Neolife: Oameni buni, endoscopia nu doare!, publicat pe site-ul AQUI AHORA aici.
Înlătură îndoielile legate de sănătatea ficatului tău și programează-te chiar astăzi la prof.univ.dr. Sorin Ștefan Aramă. Sună la call center 021 9230 sau vino la sediul Centrului Medical NeoLife din Bd. Ficusului nr. 40, București.
Personalul medical de înaltă competență, tehnologia de diagnostic și tratament de ultimă generație, precum și serviciile de suport oferite pacienților, fac din Centrul Medical NeoLife o clinică de referință din România și spațiul est european.
Interviu realizat de Adriana Caranfil