Eu cum simt că vine frigul afară, cum pun un curcan în oală și-l gătesc de-i merg fulgii! – zice tanti Nuți din al cărei caiet cu rețete se inspiră fiicele, rudele, orice cunoștință care a venit cel puțin o data în vizită și a fost cucerit de gustul unic al bucatelor sale.
-Dar ce pui bre în mâncare? e întrebată de fiecare dată…
-Ce să pun mamă? Câte ceva din toate și dragul de a-i vedea pe cei dragi strânși la masă, mai cerând o porție. Asta-i bucuria mea și de-aia într-o viață de om am învățat și născocit mii de rețete: de greu, de examen, de duminică dimineața, de inimă părăsită, de lingoare de dragoste, de mâncat în pat înaintea tezei, de pofta de ceva dulce…
Dar ce n-am făcut?! se pierde tanti Nuți în explicații în timp ce mâinile-i merg repede-repejor pentru a pregăti rețeta pentru care ne întâlnirăm astăzi: piftie de curcan.
Apăi prin părțile Moldovei se cheamă răcitură, dar indiferent cum îi zici, o bucată de piftie de curcan cu un pic de hrean proaspăt ras e a mai faină mâncare din lume dacă faci și o mămăligă vârtoasă pe lângă dânsa.
Ce-ți trebuie pentru piftia de curcan
O jumătate de kilogram de carne de curcan, câțiva morcovi mai mândri, 2-3 cepe albe de mărime mijlocie, că dau așa un gust bun la zeamă, o țelină mică, 20 grame gelatină la plic, o căpățână zdravănă de usturoi, un gogoșar acru pentru ornat și sare.
Cum se face piftia de curcan
Spală bine bucățile de carne – poți să pui aripi, gât, dar și piept și pulpe. Se pune apă cam cu o palmă deasupra conținutului și se dă la fiert. Se curăță și se aruncă spuma adunată din prima fierbere și se pune ceapa, morcovul, țelina, toate așa întregi cum sunt, la foc. Se lasă pe aragaz la flacără medie până când carnea se desprinde de pe oase. Pui sare după gust, dar să fie grunjoasă că asta-i așa, mai dulcișoară…
Când carnea și legumele au fiert, le scoți mamă într-un castron și le dai la răcit! De ceapă nu e nevoie, poți s-o arunci, ea și-a făcut treaba. Tai morcovul și țelina frumos în fâșii lungi și le pui în niște boluri cu capac, din alea adânci. Te sfătuiesc să faci piftia în ele, că dacă nu pui capac îți miroase tot frigiderul a usturoi.
Scoți carnea de pe oase acolo unde e cazul, dar aripile și gâtul le lași întregi. Pui carnea în farfurie lângă bucățile de morcovi, ornezi cu felii subțiri de gogoșari și pregătești zeama.
Cum prepari zeama de piftie
Strecori supa în care au fiert toate alea de-am zis mai devreme și așa clară cum e și plină de steluțe de grăsime îți vine s-o mănânci cu ochii.
Dizolvi gelatina într-o ceașcuță cu apă un pic încălzită și o pui în supa pe care-ai lăsat-o deoparte. Tot acum pui în zeamă și căpățâna de usturoi pe care o zdrobești rapid și lași vreo 20 de minute să se odihnească și să se-mbine una pe alta la arome. Iei o strecurătoare mai mare și din oală torni două-trei polonice în fiecare bol. Vezi să fie o porție potrivită pentru o persoană, ca să fie mâncată la o singură masă.
Lași să se răcească bine înainte de a pune la frigider, pui capacele și dai la rece.
Piftia de curcan îi preferata fetei mele de la București care zice că are endorfină și de-aia îi place așa mult.
Eu nu știu ce-i aia, dar când o pun pe masă cu mămăliga caldă făcută atunci și o linguriță de hrean deasupra, mă ia o fericire extraodinară!
A consemnat direct de la tanti Nuți – Iuliana Zamfir