”După divorțul meu de George, 4 ani am stat singură. Doar eu cu fiica mea, Anais, care la momentul despărțirii nu avea decât 9 ani. George a plecat să muncească în străinătate și cu Anais ținea legătura din ce în ce mai puțin. Ajunsese mai mult o relație formală.
Ca să fiu un model pentru fiica mea, am încercat să fiu o mamă cool. Mi-am schimbat garderoba, mi-am cumpărat rochii mai îndrăznețe, nu am mai ieșit din casă nemachiată. Mă duceam de trei ori pe săptămână la sală. Doream să fiu un model pentru fiica mea adolescentă, voiam să-i ofer încredere și acceptare. Ne-am pus amândouă extensii, mergeam împreună la saloanele de înfrumusețare, ba ne-am făcut și câte un tatuaj discret pe gambă. Ea și-a ales un fluture, eu un ochi, cu valoare simbolică.
Cristi a intrat în viața noastră natural
Pe Cristi l-am cunoscut la clubul de mișcare pe care îl frecventam. Un tip arătos, de ce să mint, singur, fire sportivă și veselă, iubitor de drumeție. Ce mai? O adevărată comoară. Îi plăcea să gătească – mai ales mâncăruri sănătoase și era un adevărat consilier pe teme de nutriție și sport pentru Anais, care în perioada respectivă începuse să ia în greutate, fapt ce o complexa. Cristi era mereu acolo să o îndrume, să o ghideze, să-i ofere motivație.
Noi trei aveam mica noastră lume
Au trecut 7 ani fără să simțim. Noi trei aveam mica noastră lume, glumele noastre, și ne simțeam atât de bine împreună…Anais a intrat la facultate și s-a mutat în București, dar relaționa destul de greu cu noii colegi. Nici după primul an de facultate nu-și făcuse un iubit. Chiar m-a mirat întrucâtva lucrul acesta, dar l-am pus pe seama faptului că este o fire mai rezervată, chiar prudentă și destul de pretențioasă.
În martie am găsit pe internet niște bilete pentru o vacanță de 7 zile Belgrad, la un preț excepțional. Un last minute! Mi-au trebuit doar treizeci de secunde să mă hotărăsc. Cristi nu putea să-și ia liber de la sălile unde avea contract, așa că am plecat cu o prietenă, cu mașina.
A fost minunat, am vizitat mult, am făcut cumpărături, am sporovăit cu prietena mea. Cu Cristi vorbeam zilnic, Anais era la facultate, se pregătea să intre în sesiune. Mi se părea că lumea întreaga e a mea. Am plănuit să plecăm cu o zi mai devreme. Fusesem sunată de la serviciu și devenise urgent să o înlocuiesc pe colega mea de birou al cărei tată murise neașteptat.
Cu sufletul plin m-am întors acasă, hotărâta să-i fac lui Cristi o surpriză. În drum m-am oprit la supermarket și la cofetărie. Am luat vinul și prăjiturile noastre preferate.
Am ajuns acasă, am descuiat și o senzație stranie m-a despicat din cap până în picioare. Aveam un presentiment straniu. În doar câteva secunde aveam să văd cea mai oribilă imagine, care cred că-mi va rămâne pe retină tot restul zilelor mele: în dormitorul nostru Cristi și Anais făceau dragoste! Propriul meu copil și iubitul meu care-i fusese vreme de câțiva ani ”tată” făceau dragoste pasional, chiar în dormitorul nostru! Stăteam cu prăjiturile și sticla de vin în prag, ridicolă, dezmembrată, incapabilă să spun vreun cuvânt! Lumea întreagă se învârtea cu mine. O stare de greață și leșin m-a cuprins. Am ieșit valvârtej, și am plecat plângând la prietena care mă însoțise în călătorie.
Abia peste 2 zile am fost capabilă să mă întorc acasă, după ce i-am trimis lui Cristi un sms cu textul ”plecă!”De atunci nu l-am mai văzut.
Ceea ce mă doare cel mai mult este faptul că eu și Anais suntem ca două străine acum. Îi trimit bani pentru întreținerea la facultate, dar din martie și până acum nu ne-am mai văzut deloc. Comunicăm doar prin sms-uri.
Mă simt devastată, incapabilă să înțeleg unde am greșit și ce e de făcut de aici înainte. Este o poveste de care mi-e rușine și simt că nu mai găsesc resursele să o gestionez. M-am decis să trimit povestea mea mai multor publicații, în speranța că la adăpostul anonimatului voi primi poate idei sau sfaturi de la alte femei sau bărbați care pot empatiza cu drama incredibilă prin care trec, fără să mă judece sau să știe cine sunt.
Mă simt pustiită de parcă toată lumea a murit în jurul meu și nu găsesc puterea să-mi continui viața.
Tu ce-ai face dac-ai fi în locul meu?”
Scrisoare trimisă de o cititoare a site-ului AQUI AHORA și publicată integral