Domnule doctor, se vorbește mult despre cartilaje! Pacienții povestesc între ei schimbând sugestii și rețete, iar reclamele tv pe teme medicale abundă în ”soluții” pe această temă. Aceste reclame vorbesc despre deteriorare și degenerare, fiindu ne oferite soluții ”miracol”, unele foarte scumpe în legătură cu care pacienții se plâng că sunt ineficiente…
De fapt cum stau lucrurile cu acest cartilaj, de ce este important, in ce condiții se deteriorează si cum poate fi tratat?
Adresăm aceste întrebări doctorului Gabriel Ștefănescu ortoped cu peste 15 ani de experiență, ultraspecializat în chirurgie artroscopică, ortopedică și traumatologică si endoprotezare articulară, care ne răspunde pe rând:
Cartilajul este format din celule specializate, numite condrocite. Acestea produc colagen, proteoglycan și fibre de elastină. Țesutul cartilaginos nu este vascularizat. Substanțele nutritive difuzează din vasele de sânge, care se află la nivelul țesutului conjunctiv dens și îl îmbracă precum o mănușă. Trebuie notat că din cauza lipsei vascularizației, cartilajul creste și se repară mai greu decât alte țesuturi!
Există mai multe tipuri de cartilaj, dar astăzi vom discuta despre cartilajul, articular. Acesta este o membrană albă, sidefie, ce acoperă osul la nivelul articulațiilor. La nivelul genunchiului, tibia, femurul și rotula sunt acoperite de cartilaj articular.
Ce se întâmpla când acest cartilaj se deteriorează?
Distrugerea cartilajului articular pe suprafețe mari înseamnă instalarea artrozei!
Leziunea cartilajului este progresivă?
Da, și pentru leziunile de cartilaj, cel mai frecvent este utilizată clasificarea Outerbridge, care clarifică gradul de degradare:
- Grad 0 – cartilaj normal
- Grad I – cartilaj inflamat
- Grad II – leziune parțială, cartilaj fisurat superficial și cu un diametru ce nu depășește 1,5 cm
- Grad III – cartilaj cu fisuri profunde si cu diametru mai mare de 1,5 cm
- Grad IV – expunerea osului subcondral
De fapt care sunt cauzele care generează aceste leziuni de cartilaj?
Foarte des, defectul de cartilaj poate apărea în urma unui traumatism, cauzat de o activitate sportivă. Pivotările, săriturile pot fi astfel de situații generatoare. Consecutiv acestui eveniment apare un edem, adică o umflătură la nivelul genunchiului și durere la mers, urcat/coborât scări etc.
Dar, în anumite cazuri apariția leziunilor de cartilaj nu este urmarea unui traumatism semnificativ. Motivul este reprezentat de leziunile degenerative care apar ușor pe fondul scăderii calitative a țesuturilor.
Mai exista și posibilitatea apariției leziunilor în urma unei infarctizări osoase, cu alte cuvinte din cauza aportului de sânge la nivelul osului subcondral – cum se întâmplă în osteocondrita disecantă.
Ce simte pacientul?
În primul rând durere și inflamație, căci leziunea de cartilaj poate cauza o durere difuză la nivelul genunchiului sau un disconfort sever la nivelul compartimentului afectat. Apoi poate apărea un blocaj al genunchiului, cauzat de corpii liberi intraarticulari. De asemenea, poate apărea edem.
Cum se diagnostichează leziunea de cartilaj?
Leziunea de cartilaj este greu de diagnosticat doar pe baza istoricului și a examenului clinic și poate fi ușor confundată cu o leziune de menisc. Pentru un diagnostic corect sunt necesare investigații imagistice precum:
- Radiografia de genunchi – trebuie întotdeauna efectuată “în încărcare”. Este necesară pentru a exclude alte cauze de dureri: fracturi sau artroză.
- RMN (rezonanță magnetică nucleară) – investigație care îi aduce informații mai precise doctorului ortoped pentru diagnostic și identifică și leziunile ce nu modifică dimensiunile spațiului articular și axul membrelor.
Care este tratamentul leziunii de cartilaj?
Înainte de tratament, vă propun să vorbim despre profilaxia și tratamentul igieno-dietetic al leziunii de cartilaj, și acestea ar fi:
- Scădere ponderală – menținerea indicelui de masa corporala (BMI) la valori normale;
- Menținerea unui nivel de activitate rezonabil;
- Evitarea tratamentului cu medicamente cu o etiologie posibilă a necrozelor osoase sau cartilaginoase cortizonice;
- Tratamentul condroprotector;
- Infiltrații cu substanțe vâscoelastice.
Tratamentul poate fi și nechirurgical, adică de tip conservator, situație în care se administrează protocolul RICE – REST, ICE, COMPRESSION, ELEVATION. În cazul leziunilor de cartilaj se poate administra un tratament cu antiinflamatoare nesteroidiene și fizioterapie.
Care este tratamentul chirurgical pentru leziunea de cartilaj
Exista multiple variante chirurgicale pentru tratamentul leziunilor de cartilaj, dar decizia trebuie luată de medicul ortoped în funcție de dimensiunea leziunilor:
Condroplastia prin abraziune – se recomandă în leziuni de grad mic I-II si presupune îndepărtarea resturilor de cartilaj împreună cu o cantitate mică de os sclerotic. Tehnica se efectuează artroscopic.
Microfracturi – se recomandă în leziuni de grad mic I-II. Reprezintă o tehnică de stimulare a măduvei osoase. După stabilizarea cartilajului restant se practică niște perforații ale osului astfel încât sângele provenit din măduva osoasă să ajungă la suprafața osului și să genereze apariția unui neocartilaj. Tehnica se efectuează artroscopic.
În leziunile de grad III-IV sau cele cu un diametru de peste 1cm pătrat se recomandă proceduri reconstructive: mozaicoplastia, implatarea de matrice condrală ( AMIC ).
Cum pot afla mai multe informații pacienții? Care este programul dvs de lucru?
Pacienții care doresc o consultație pentru că se recunosc în simptomele de mai sus, dar și cei care doresc o evaluare a stării de sănătate ortopedică, se pot programa la 0726.282.654.
De asemenea, pot fi găsit la Spitalul Medicover București, luni/miercuri/joi între 8-13 și marți/vineri între 15-20 sau la Regina Maria – Policlinica Băneasa, luni/miercuri între 14-20 și vineri între 8-14.
Tuturor celor care doresc să primească sfaturi medicale de specialitate le sunt disponibil atât pe pagina mea de facebook cât și pe blogul dr.stefanescu.ro.
Ambele sunt create pentru a veni în sprijinul pacienților de sferă ortopedică care doresc să trateze afecțiuni ale aparatului locomotor – oase, articulaţii, tendoane, muşchi, nervi – dar și a adulților sănătoși sau a tinerilor sportivi interesați de prevenție și însănătoșire/recuperare după un traumatism.
Interviu realizat de către Adriana Caranfil