Neolife s-a numărat printre partenerii care au susținut proiectul primei Conferințe de Medicină Personalizată organizată în octombrie acest an în parteneriat cu Administrația Prezidențială, probabil cel mai important eveniment medical din 2016.
Doctor Cristina Berteanu, director medical al Neolife București spune că oncologia este domeniul în care medicina personalizată a avansat cel mai mult, și că descifrarea genomului uman și, mai ales, perfecționarea tehnicilor de secvențiere a acestuia, au dus medicina într-o eră nouă, așa-numita medicină “omică” – genomică, proteomică, transcriptomică etc – în care beneficiem de o mult mai bună înțelegere a stării de sănătate, a bolilor, a modului în care acționează medicamentele:
”Cancerul de sân – afirmă interlocutoarea noastră – este înțeles acum ca fiind mai mult decât o singură boală, pe fondul descifrării structurii genetice particulare pentru fiecare subtip. O anumită configurație a genelor tumorii la sân determină alegerea unui tratament specific, personalizat, la care pacienta are șanse mai mari să răspundă favorabil și să prezinte mai puține efecte adverse.”
Pentru a afla mai multe detalii despre acest domeniu aflat la începuturile sale, am realizat un interviu cu dr. Marius Geantă care a fost şi este implicat într-o serie de proiecte de cercetare inovatoare la nivel european, cu accent pe medicina personalizată, un pionier în acest domeniu și totodată președinte și co-fondator al Centrul pentru Inovație în Medicină, centru căruia îi datorăm prima Conferință de medicină personalizată din România.
Subiectul acesteia – “Tratamentul potrivit, la momentul potrivit, pentru pacientul potrivit” – sintetizează chiar definiția acestui domeniu atât de inovator.
Cu acest proiect România s-a plasat ferm pe harta medicinei personalizate, făcând parte din grupul primelor 7 State Membre ale Uniunii Europene care au setat Alianțe naționale pentru medicina personalizată.
Stimate dle doctor Marius Geantă, de ce avem nevoie de un model nou de a face medicină?
Pentru că modelul clasic “one size fits all” pur și simplu nu mai poate satisface așteptările și nevoile reale ale pacienților și devine, cu fiecare zi, din ce în ce mai toxic! Sănătatea începe cu fiecare dintre noi – este cel mai important bun al nostru, atât de important că nu putem să-l lăsăm în grija exclusivă a personalului medical, a celor care fac politicile de sănătate sau a jurnaliștilor.
Evoluția tehnologică fără precedent, atât în domeniul secvențierii genomului, dar și în privința accesului oamenilor la informații despre medicină, ne aduce acum suficiente instrumente prin care putem să contribuim la schimbarea modelului medical clasic, de la “one size fits all” la o medicina personalizată, preventivă, predictivă și participativă.
Pasiunea mea pentru medicina personalizată a început în urmă cu 5 ani, după participarea la Forumul European de Sănătate de la Gastein. Mi-a fost clar atunci și-mi este din ce în ce mai limpede cu fiecare zi că avem nevoie, oriunde în lume, de un nou mod de a gândi, de a practica, de a livra și de a finanța sănătatea.
De aceea am decis în anul 2014, împreună cu un grup de experți români și străini, fondarea Centrului pentru Inovație în Medicină, al cărui scop este promovarea conceptelor inovatoare, prioritară fiind medicina personalizată.
Ce personalități au participat?
Invitatul special al evenimentului a fost profesorul american Richard Ablin, cel care în anii ’70 a descoperit antigenul specific prostatic – PSA – marker esențial pentru patologia prostatei, alături de numeroși lideri de opinie din medicina românească, o serie de nume mari ale medicinei personalizate din Europa printre care: Elmar Nimmesgern – director general adjunct al Unității de Medicină Personalizată din cadrul Directoratului de Cercetare și Inovare din Comisia Europeană, Denis Horgan – director executiv Alianța Europeană de Medicină Personalizată, profesorul Hans Lehrach – Max Plank Institute for Human Genetics, John Milne – director în cadrul National Institute for Bioprocessing, Research and Training, Paul Cornes – European School of Oncology.
Am aflat că însuși Obama, un președinte preocupat de sănătatea publică, a făcut recomandări explicite cu privire la aplicarea pe scară largă a acestui tip de medicină care ne poate aduce mai aproape de vindecarea unor boli grave cu care se confruntă întreaga omenire, precum cancerul și diabetul. Cum stau lucrurile în SUA din acest punct de vedere?
Președintele Obama a lansat, în ianuarie 2015, Inițiativa pentru Medicina de Precizie, după un an de consultări cu cei mai importanți experți în domeniu, din SUA. Planul a avut și o expresie concretă, prin alocarea a peste 215 milioane de dolari, bani care au mers atât către cercetarea fundamentală – în special în oncologie, dar și către infrastructura IT și către FDA.
De ce?
Pentru că medicina personalizată nu poate exista în afara sistemelor IT performante de captare, stocare și analiză a datelor medicale, dar nici nu-și poate atinge potențialul maxim dacă de rezultatele cercetării nu ajung să beneficieze repede și în condiții de siguranță și eficacitate, cât mai mulți pacienți.
Se poate considera că această primă conferință de profil dă startul medicinii personalizate în România?
Cu siguranță este primul pas consolidat pentru medicina personalizată în România. Trebuie să fim conștienți că ne aflăm pe un teritoriu încă puțin explorat, de unde apar multiple provocări, dar și o serie de oportunități. România are șansa pioneratului în acest domeniu și poate deveni un model pentru medicina personalizată în Centrul și Estul Europei, cu condiția ca eforturile să nu fie solitare. Medicina personalizată presupune o schimbare majoră de gândire a sănătății pe toate palierele – dacă un singur palier nu se adaptează, riscul de a eșua este foarte mare.
Cum procedează un pacient român interesat de aceasta abordare? Cui se adresează?
Medicina personalizată începe cu pacientul, dar nu se poate pune în practică fără contribuția celorlalți actori, de la medici la cei care fac politicile de sănătate. În epoca revoluției digitale, pacientul poate să aibă acces direct la informația medicală, inclusiv la cea corelată cu medicina personalizată. Sunt situații în care pacienții află din alte surse decât medicul și înaintea acestuia despre existența unor teste genetice specifice pentru anumite tipuri de cancer, de exemplu. Relația clasică medic-pacient se redefinește în epoca medicinei personalizate: pacientul devine un partener, nu doar un executant al indicațiilor medicale, cu condiția esențială ca implicarea pacientului să fie dublată de informarea și educarea acestuia.
Cum va beneficia oncologia ca domeniu și bolnavii de cancer de soluțiile personalizate? Ce se va schimba? Cu ce costuri? Cu ce efecte preconizate?
În lume, un singur sistem de sănătate, cel din Franța, a implementat medicina personalizată pentru toți pacienții diagnosticați cu cancer și care beneficiază, înainte de a primi tratamentul, de testarea aspectelor moleculare și genetice ale tumorii. Costul testelor este suportat de statul francez, iar datele comunicate arată economii consistente, determinate de alegerea tratamentului potrivit pentru pacientul potrivit, prin utilizarea acestor teste încă de la început. De exemplu, într-un singur an, investind 1.7 milioane de euro pentru testarea unei singure mutații la pacienți cu cancer pulmonar, se face o economie de 69 de milioane de euro!
Ce condiții ar trebui îndeplinite pentru ca acest tip de abordare a pacientului – prin soluții strict personalizate – să aibă caracter de masă? Sau este o utopie să gândim în acești termeni ?
Medicina personalizată este deja aici, într-o măsură mai mică sau mai mare. Pe măsură ce bolile vor fi din ce în ce mai bine descifrate la nivel molecular, pe măsură ce medicamentele noi se vor dezvolta țintind grupe mici de pacienți, dar despre care știm sigur că vor răspunde foarte bine la acel tratament, conceptul de medicina personalizată va fi din ce în ce mai extins.
Interviu realizat de Adriana Caranfil