…şi-a făcut şi singur parte, că doar n-a dat fără să-şi ia o porţie şi el.
Cântecul spune că unii n-au fost prezenţi la împărţeală. De aia şi cântă, de atunci tot aşa o ţin, într-o disperare.
Dar adevărul e că norocul se face, se construieşte, nu pică nimic din cer şi dovadă este faptul că mulţi tineri amărâţi, din familii sărace, au învăţat, s-au străduit şi au reuşit să devină buni profesionişti.
Chiar copii orfani, pe care nu prea i-a dădăcit nimeni, au reuşit să devină ingineri, programatori, să muncească şi să câştige bine, să-şi permită o viaţă decentă. Cine doarme până la 11 – 12… cum face să mai fie şi norocos?
Există şi studii ştiinţifice care analizează comportamentul celor care se cred lipsiţi de noroc şi-şi petrec timpul văicărindu-se şi uitându-se la capra vecinului. Ar fi putut face multe dacă nu şi-ar fi irosit energia plângându-se că nu pot face nimic.
Astfel de persoane se plafonează, nu-şi doresc mare lucru de la viaţă, convinşi că viaţa nu le poate oferi nimic bun. Trăiesc în cerc şi de acolo nu vor să iasă. Nu acţionează, nu caută soluţii la problemele lor, nu se zbat, unii nu muncesc deloc pe motiv că banii de salariu sunt puţini şi nu le-ar fi destul de bine.
Numai statul degeaba e dăunător, orice ai face e bun făcut.
Acţiunea aduce noroc, nu uitatul peste gardul vecinului.
Unii tineri aşteaptă mură-n gură de la părinţi, îşi aleg locurile de muncă, unul nu le place, altul e plătit prost, altul nu ştiu ce mai are şi aleg până culeg.
Apoi se plâng că n-au noroc, dar uită să spună că cei care au reuşit în viaţă au spălat şi wc-urile instituţiilor unde au început să lucreze, nu s-au dat în lături şi nu s-au gândit prea mult când a fost vorba de treabă.
E mai mult o problemă de caracter, de hotărâre, de visuri construite zi de zi, perseverent, cu răbdare, fără a sări de la una la alta.
Dacă vrei să ai brutăria ta, de exemplu, trebuie să-ţi faci un plan de acţiune, să începi cu un curs de calificare, să munceşti apoi într-o brutărie pentru a învăţa tainele meseriei şi apoi să te pregăteşti să-ţi deschizi propria afacere.
Şi atunci va trebui să te zbaţi, să-ţi bagi mâinile în aluat, să fii atent la cuptor, la facturi, la comportamentul pe care-l ai faţă de clienţi şi dacă toate lucrurile sunt făcute cum trebuie vei începe să ai şi noroc.
Aşa cum ai visat.
Numai că nu se cheamă noroc, ci multă muncă.
Articol scris de Liliana Angheluță