Pe taică-meu îl apuca rar, dar bine.
Traumatizant, atunci am învăţat să ne ascundem şi să spunem minciuni.
Uneori îl prindea cheful să ne controleze ghiozdanul seara, eram chiar în pijama, în pat, el venea acasă lejer ameţit, cum îi stă bine omului şi, cum nu ştia de ce să se ia, anunţa cu voce tare:
- Geanta la control!
Ne stătea sufletul pentru că ştiam că urma o ceartă şi-o morală lungă şi inutilă.
Nici ghiozdan nu aveam, pe vremea aia erau genţi cu mâner şi vreo două buzunare, le burduşeam cu cărţi şi caiete şi le ţineam sub bancă, la şcoală.
Taică-meu nu verifica temele, nu stătea să se piardă în lucruri complicate pentru care, eventual, mai trebuia să se uite şi prin cărţi.
Trecea la numărat foile caietelor, se făcea foc şi pară dacă găsea lipsă, trebuia să numere fix 48 de file.
Dreaptă cauză, sigur ca da, arborii din care se face hârtie nu pot fi tăiaţi c-avem noi chef să mâzgălim şi să rupem foi. Dar talentul la desen cum am fi putut să-l manifestăm altfel şi bileţelele pentru colegi pe ce am fi putut să le scriem?
Nu conta, 48 de file era cuvântul de ordine.
Nici acum nu rup foi, eventual mâzgălesc, notez şi subliniez până la completa neînţelegere, dar nu rup. Carnetul de note era cireaşa de pe tort, îl lăsa la urma controlului.
Acolo era clar ceva de spus.
Dacă aveam 7 la fizică mă certa că de ce nu am luat 9, aşteptam să vadă nota 9 la română şi mă-ntreba țâfnos de ce n-am luat 10. Chiar dacă aveam 10 mai peste tot şi se strecura vreun 9 sau vreun 8 îmi scotea ochii.
Tot ceea ce-am învăţat şi făcut în viaţă nu avea legătură cu notele alea, dimpotrivă, am reacţionat mereu la vorbe bune şi la laudele profesorilor, nu la criticile părinţilor.
Este normal ca părinţii să controleze temele şi carnetele de note, dar ca să ştie unde ar putea să-i ajute, nu ca să-i zdrobească.
Întrebări de genul “de ce n-ai învăţat” sunt inutile, mai bine sună “hai să ne uităm împreună să vedem ce n-ai înţeles”.
Eu una ştiu că acele controale la geantă şi vorbele rele m-au îndepărtat de tata, m-au făcut să ascund de el lucruri importante, mult mai importante decât nişte note.
Articol scris de Liliana Angheluță