Mulţi dintre noi au crescut cu felii de pâine unse cu margarină şi gem, margarina era ţeapănă, galbenă şi părea o bucată de săpun.
Dar era bună la gust.
Apoi am aflat că, de fapt, ar fi nesănătoasă pentru organism şi am început s-o privim urât, de parcă ea ar fi fost vinovată de toate micile noastre probleme de sănătate.
Când și de ce s-a născut margarina
Margarina a fost preparată pentru prima dată în 1869 de către francezul Hyppolite Mege Mouries, dar a devenit un produs industrial şi comercializat pe scară largă în preajma celui de-al doilea război mondial.
Este realizată din uleiuri vegetale – de floarea soarelui, soia etc – care conţin Omega 3, Omega 6 şi vitamina E. În trecutul nu foarte îndepărtat, se folosea hidrogenarea acestor uleiuri încălzite la temperaturi înalte, în urma procesului se formau grăsimi trans, adică acele grăsimi periculoase deoarece sunt responsabile de creşterea colesterolului rău.
Aceste grăsimi, în timp, pot provoca arterioscleroza, deci riscul unui atac cerebral sau al unui infarct.
După anii ’90, procesul de fabricare al margarinei s-a schimbat, s-a renunţat la hidrogenarea care producea grăsimile trans şi chiar s-au adăugat vitamine în compoziţie.
Până la urmă, margarina e sau nu bună?
În prezent, produsul este sărac în grăsimi saturate, bogat în cele nesature, sărac în calorii şi cu aport de vitamine, poate fi, deci, consumat fără teamă.
Untul, produs din lapte de vacă, conţine grăsimi sature dar şi substanțe esenţiale pentru celulele intestinelor.
Este însă toxic dacă procentul de grăsimi e mai mic de 99% şi e folosit la prăjit, conţine multe calorii şi, consumat în exces, poate fi dăunător inimii.
Atenție la exces!
În concluzie, ambele produse pot fi considerate demne ca alimente sănătoase, dar cu nici una dintre ele nu se pot face excese.
Şi margarina de generaţie nouă, adică fără grăsimi hidrogenate, dar şi untul, ne dăruiesc beneficii dar şi efecte negative.
O soluţie pentru foamea care ne prinde pe neaşteptate este un fir de ulei de măsline peste o felie de pâine integrală, cu un praf de seminţe de oregano sau ce altceva ne place deasupra, inclusiv două feliuţe de roşie.
Poate fi parte a unui mic dejun sau o gustare săţioasă şi sănătoasă.
Articol scris de Iuliana Zamfir