Apare imediat după trecerea iernii, are frunze rotunde şi lucioase, e o plantă micuţă care creşte bine chiar la umbra copacilor, în zonele mai umede.
Ţăranii o cunosc de multă vreme, ştiu că face bine şi culeg frunzele, fac bucheţele şi o aduc la piaţă, la tarabe. Tot ei o numesc în fel şi chip: salată-de-câmp, scorbutăriţă, untul-vacii, scânteiuţă, sălăgea sau grâuşor.
Cum ne ajută untișorul la detoxifierea de primăvară?
Conţine multă vitamina C şi ajută organismul să se refacă după lunga iarnă, întăreşte imunitatea şi revitalizează sistemul digestiv.
Prezenţa vitaminei E hrăneşte pielea, curăţă sângele şi ajută la regenerarea celulelor.
Untişorul conţine, de asemenea, potasiu, proteine şi glucide, calciu, frunzele sale micuţe strâng o adevărată comoară de elemente importante pentru împrospătarea funcţiilor vitale.
De regulă, este folosit în salate, împreună cu frunze de păpădie sau alături de salata verde normală, gustul este puternic, de iarbă curată şi se simte imediat diferenţa între o plantă a naturii şi una cultivată industrial.
Untişorul ajută la curățarea ficatului şi eliminarea toxinelor, ajută circulaţia sângelui care devine mai fluid, evitând formarea de cheaguri care pot duce la tromboze.
După consumarea acestei plante scade nivelul colesterolului în sânge şi este stimulată secreţia gastrică şi activitatea întregului sistem digestiv.
Antioxidantă şi antiinflamatoare, planta are efecte împotriva anemiilor de primăvară şi reuşeşte să calmeze şi reacţiile alergice care apar odată cu înflorirea altor plante şi răspândirea polenului.
Datorită proprietăţilor astringente, untişorul era sau încă este folosit de ţărani pentru a vindeca rănile sau hemoroizii: se pisează câteva frunze în mojar, se amestecă cu puţină untură şi se ung zonele respective.
Este important de ştiut că frunzele se pot consuma crude doar imediat după creşterea plantei, înainte de înflorirea ei, adică martie şi aprilie.
Ulterior, pentru a apăra floarea, frunzele produc o substanţă toxică care poate produce iritaţii şi neplăceri; dacă frunzele sunt însă fierte, substanţa se transformă în anemonină, cu efecte analgezice şi antispasmodice.
Cu alte cuvinte, la sfatul ţăranilor dar şi al oamenilor de ştiinţă, planta face bine dar câtă vreme e tânără; o mână sau două de frunze proaspete pot forma o salată verde de primăvară, cu gust bun şi efect revitalizant.
Articol scris de Iuliana Zamfir