Inima este unul dintre subiectele preferate ale poeților, dar și o temă de cercetare fără sfârșit. Știința nu se lasă mai prejos față de literatură și dacă una analizează problemele sentimentale, cealaltă vine cu informații despre cum funcționează și cum este afectată la nivel fizic și medical.
În ciuda faptului că se știu multe lucruri interesante și chiar ciudate – cum ar fi faptul că inima femeii cântărește doar 230 de grame față de cea a bărbatului care are aprox. 280 – și că atunci când stai pe loc mușchiul inimii lucrează la fel de intens ca mușchii picioarelor unui alergător de viteză – în România și în lume bolile cardiovasculare se află în top!
Acestea sunt considerate chiar o marcă a timpurilor pe care le trăim, stresul și o suită întreagă de alți factori fiind considerați vinovați.
Pentru a afla mai multe despre boala cardiovasculară, dar mai ales cum poate fi prevenită aceasta, am realizat un interviu cu medic primar Carmen Gherghinescu de la Centrul Medical Neolife:
Conform datelor furnizate de către Societatea româna de Cardiologie, peste 7 milioane de români suferă de inimă. Pare o cifră enormă având în vedere că suntem sub 20 de milioane, cu tot cu copii. Cum se explică un asemenea număr?
Bolile cardiovasculare sunt bolile societății moderne, cu ritm alert de viață, cu stres, alimentație prost aleasă, sedentarism; nu este de mirare că numărul pacienților este atât de mare. Asistăm, în același timp, și la îmbătrânirea populației, cu creșterea duratei de viață.
Pe de altă parte, programele de prevenție cardiovasculară au drept scop educarea pacienților și identificarea populației ce prezintă risc de a dezvolta o asemenea patologie, tocmai pentru a reduce acest număr.
Se spune că bolile de inimă sunt mai periculoase decât cancerul. Ce considerente stau în spatele unei asemenea idei, larg împărtășite?
Aceasta aserțiune este inexactă și oarecum folclorică.
Cum definim pericolul?
Da, infarctul de miocard, de exemplu – poate fi o boala fatală, dar mortalitatea este mult diminuată prin tratament de revascularizare imediată; pe de alta parte, cancerul este tot mai des tratat cu succes. Cred ca niciodată un om bolnav nu va putea spune că are o boala mai „bună” decât a altuia.
Medicii ne spun că bolile cardiovasculare pot fi prevenite. Dacă ar fi să alegeți 5 reguli de viață care să permită acest lucru și după care să ne putem ghida – să presupunem că le tipărim pe hârtie și le punem pe frigider ca să le vedem de câte ori îl deschidem – care ar fi acelea?
Enunțați-le pe scurt, vă rugăm, în ordinea importanței lor.
Cred ca aceste reguli sunt deja stabilite în ghidurile de prevenție ale societăților profesionale. Dar nu e niciodată prea mult să le reamintim și să le respectăm pentru o bună sănătate a inimii:
- Nu fuma!
- Nu fi leneș! Mergi pe jos cat mai mult, practică sporturi recreative!
- Consuma limitat alimente grase și sărate!
- Consumă legume la toate mesele principale și un fruct în fiecare zi!
- Respectă un program civilizat de somn, zilnic!
Colesterolul este un factor de risc cardiovascular, dar și un subiect care generează interminabile controverse. Printre cei care ne-au adresat întrebări pentru medicul specialist se află și următoarea: există persoane cu colesterol foarte crescut încă din tinerețe, dar care ating 80 chiar 90 de ani, fără să aibă probleme majore de sănătate nici cu inima, nici cu alte organe. Cum ar trebui înțeles acest lucru?
Strategia de tratament a dislipidemiilor este rezultatul dovezilor obținute urmărind mii și zeci de mii de bolnavi; un pacient care are 80 ani, cu colesterol mare, din tinerețe și fără afecțiuni cardiovasculare – este desigur, o excepție!
Pe de alta parte – hipercolesterolemia și celelalte forme de dislipidemii sunt factori de risc pentru apariția bolilor cardiovasculare, dar în afara acestora sunt multe alte variabile care, ca într-o ecuație matematică, pot duce către o formă sau alta de boală. Reducând valoarea crescută a colesterolului obținem o reducere a riscului de apariție a unui eveniment cardiovascular.
Ce simptome specifice ar trebui să ne facă să înțelegem că putem avea o afecțiune cardiovasculară și sunt de natură să ne trimită la medic?
Nu toate bolile cardiovasculare au simptome specifice.
Dintre cele specifice, durerea toracică la efort, senzația de sufocare la efort sau în poziție culcat, dureri în gambe la mers, pot fi atribuite unor afecțiuni cu caracter cronic.
Durerea din infarctul acut de miocard este intensă, localizată retrosternal, cu caracter de gheară, cu durata prelungită, iradiere către mandibulă sau membrul superior stang.
În cazul în care nu manifestăm nici un simptom de boală cardiovasculară dar dorim să știm cum stăm cu inima, ce analize uzuale ar trebui făcute și ce rezultate ar trebui să ne îngrijoreze?
Există un barem de analize de rutină ce se efectueaza anual de către medicul de familie. Dintre acestea, testele de dislipidemie sunt importante, dar și glicemia și creatinina. Electrocardiograma este de asemenea un test important.
Interpretarea rezultatelor va fi întotdeauna și în mod obligatoriu făcută de către medic!
Cu cât se agravează riscul dacă avem în familie persoane care suferă de afecțiuni cardiovasculare?
Cu cât, nu cred că se poate preciza. Dar riscul crește dacă părinții au avut cardiopatie ischemică sau infarct ori accident vascular cerebral.
Cum se explica faptul că cele mai multe atacuri de cord au loc intre orele 8:00 si 9:00 dimineata și cum se explică că cea mai riscanta zi a săptămânii este lunea?
Există ritmuri biologie zilnice și săptămânale. Aceste momente corespund unor vârfuri de concentrație de mediatori – catecolamine, cortisol, etc. – pe care le produce organismul omului. Aceasta ar putea fi o explicație, deși mai sunt nenumărate alte subtilități și nuanțe care ar putea fi aduse în discuție” – conchide interlocutoarea mea.
Pentru consultații și tratament dr. Carmen Gherghinescu te așteaptă la Centrul Medical Neolife. Intră chiar acum pe www.neolife.ro și fă-ți o programare la call center 021 9230. Sediul se află în Bd. Ficusului nr. 40, București.
Ești interesat de articole pe teme de sănătate? Citește și articolul Prof. dr. Cristian Gheorghe – În mod greșit se crede că bolnavii de pancreas sunt alcoolici publicat pe site-ul de lifestyle AQUI AHORA aici.
Interviu realizat de Adriana Caranfil